Arhive etichetă:Promovare

Am iubit-o pe Ana Pe bucăți de hârtie scriu în clipe pustii,Până ce mă înghite un morman de hârtii,Și de doru-ți ce-aprinde foc în suflet și-n trup,Într-o cameră singur scriu hârtii și le rup. Scriu nespusele-mi vorbe până noaptea târziu,N-am habar cât e ceasul, nici folos să mai știu.Nici nu știu dacă lumea a trecutContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Despre noi Stai lângă mine când tristețea m-apasăStai lângă mine, cu mine, acasă!Și șterge-mi de pe frunte  cu răbdareCând apare vreun semn de-ntrebare! Stai lângă mine să vorbim despre toate:Despre ce ne unește și ce ne desparteDespre ce a fost și ce va fi,Despre bărbați, femei și copii. Să vorbim de necaz dar și bucurii,SăContinuă lectura „Ioana Nicolaescu”

Muzica sferelor  Alunecă falduri de catifea –smoală întinsăpeste lumea culorilor. Fluturele scos din tuș,cu aripi refăcute în arnici,îmbrățișează floareacu taine izvorâtedin adâncuri și înalturi,plămadă din luminăcare se dăruieștefără să aleagă. Liniștea macinătrecerea vântuluiprin frunziș;răsuflarea-i se poticnește,nu mai aleargă. Sferele curg –lacrimi de pustiu.Nu le cunosc,nu le știu;aștept cântul lor ca pe un gând neîntors –ropotul ploii de vară,șoapta braduluiContinuă lectura „Lucica Mocanu”

Dragobete și Dochia La poale de Ceahlău, o fată ca o zână,În înghețat pârâu, albește-un ghem de lână,Ca lacrima-i pârâul, dar lâna-i ca ceaunulȘi nerănit mai are din degete, doar unul…I-a dat Dochia lână ca smoala, s-o albească,De vrea cu Dragobete destinul să-și unească.Durerea ea o-ndură, c-al Dochiei fecior,Cu un sărut ca focul, i-umplu pieptulContinuă lectura „Dorel Rotariu”

Întoarcere la matcă Râde tăcut ţărânaPe care-o calci ! Nu vezi?Şi iarba se hlizeşteLa tine cu ochi verzi. Iar doina şi-o-mpleteşteMălinul la fântână;Pătrunde-i glasul tainicCând dorul greu te mână. Mai calcă prispa caseiFără fiori şi teamă,Cenuşa parcă-n vatrăSe zvârcole’, te cheamă. Fă-ţi palmele căuşŞi strânge-o preacurată,De vântul jucăuşCum fuse vânturată! Ce trist îţi pare joculAcumContinuă lectura „Elena Neacșu”

Vine primăvara Se-nseninează cerul și cât se vede-n zarePământul încă poartă al iernii alb veșmânt,Și-a descheiat reverul ca razele solareSă-i încălzească pieptul ce freamătă în vânt.Pulsează seva-n vene și brațul primăveriiSe-ntinde să-l cuprindă cu-n pâlc de ghiocei,Pe ridurile aspre, broboanele-nvieriiTămăduiesc ca mirul, hrănind noi mugurei.Se-aud bătăi la ușa pământului ce-i gataSă-și schimbe haina albă cuContinuă lectura „Costina Tănasă”

Sunt… Sunt doar o frunză rătăcită-n vânt,Corăbier pe-o mare în furtună,Sunt lacrima ce curge în cuvânt,Sunt un nebun dansând sub clar de lună. Sunt ploaia ce pământul îl sărută,Sunt un Luceafăr prăbușit în hău,Sunt un străjer de veghe la redută,Un fulg de nea căzut în părul tău. Sunt un izvor cu apă cristalinăDin care UnicorniiContinuă lectura „Iancu Cătălin”

„Nec pluribus impar” Cine știe unde șadeBunul Simț, acela care,Nu mergea doar la parade?Amintirea lui mă doare! Oameni cu puțină carte,Îl hrăneau cu gânduri bune,Și-l lăsau pe mai departe,Când plecau spre a apune! Bunul Simț ștergea omături,Inimilor fără soare!Îl găseai mereu alăturiDe Cuvântul de Onoare! Erau, când aici, când colo…Amândoi aveau renume!Astăzi, bieții umblă solo!PuținiContinuă lectura „Constantin Mosor”

Te-aş fi oprit te-aş fi oprit dacă-ai fi vrut să-mi fiitimp fără capăt, pernă căpătâi –te-aş fi ţinut în braţe înc-un ceaschiar de-ar fi fost tot ce mi-a mai rămas.te-aş fi privit în ochi şi ţi-aş fi spuscă nici-un vis nu-mi poate fi de-ajunspână nu vii, până nu curgi în mineîntr-un limbaj reinventat de tine,într-oContinuă lectura „Nina Tărchilă”