Liniște de perlă
– Mira Minu-
Seara vine-n grabă lină cu o aripă visând,
Cu cealaltă bând nectarul florilor și fremătând…
Vine fragedă ca steaua ce se-aprinde-n piept de zeu,
Se-mpletește cu mirare și cu gust de curcubeu.
N-ar mai vrea să se răstoarne spre zenitul încurcat
Între ițe de comete, cerșind nopții dor visat…
N-ar mai vrea, dar, doritoare de-alte plaiuri de opal,
Se alungă iar pe sine în alt trup, pe un alt mal!
Pletele îi țes, albastre, câmpuri noi de licurici,
Genele se lasă caste, peste deal… acum, aici…
Doar o liniște de perlă mai rămâne-n urma ei,
Sau o umbră, sau o ploaie cățărăndu-se īn tei.
Ce-aș mai vrea să mă ia-n brațe, ca-ntr-un leagăn fermecat,
Să m-alinte și răsfețe, ca pe-un prunc nemângâiat
De ăst timp arzând de vină și zorit īnspre neant.
Mai încet! …să strig, prin clipe… dulci… ca un amor trenant!
Redactor: Daniela Konovală
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 