Eu nu cutez
Eu nu cutez să-ți scriu, Emine,
Pân’ la luceferi nu ajung.
Mi-s vorbele ținute-n jug
Când geniul tău pogoară-n mine!
Nici nu-ndrăznesc să te rostesc,
Atingeri vii de „Floare-albastră”
Lasă amprenta în fereastră
Și sufletul mi-l înfloresc!
Doar teiul pare că-mi surâde
Neliniștile-mi risipind.
„La steaua” ce aș vrea să prind
Nu-mi ajung ceruri de secunde!
Nici „Somnoroase păsărele”
Nu pot trezi din somnul lin,
Rog lebăda, un dans divin
Să facă printre rămurele!
Eu nu-ndrăznesc să-ți scriu, Emine,
Cum să trezesc un Demiurg?
Cuvântul meu, urmă de plug
Se stinge-n versuri cristaline!
Emine, ca să-ți pot vorbi
Desculță-mi este plecăciunea,
Prin tălpi să-mi curgă- nțelepciunea
De a nu te mai risipi!
Versuri și pictură Liliana Răcătău
Din volumul Lada de zestre
Redactor: Viorel Poenaru (Relu Popescu)
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 