Adrian Vasile Iftime

Cărți nescrise Mai pleacă-o zi de vară peste obloane traseIar cucuveaua cântă un dor de ducă viuDin coasta mea apasă printre iubiri rămaseSărutul prefăcut din focul vinețiu. Ne regăsim, iubito, în cărți nescrise încăSunt pețitorul orei ce a pierdut un veacAm tot cioplit in piept același vârf de stâncăBolnav de-atâta moarte am căutat un leac.Continuă lectura „Adrian Vasile Iftime”

Cristina Pașca

Destin Tremură focul în unde, în pleteȘi-mi arde lumina de fulger prin minte…Un roșu de sânge prin unghii pătrunde,Ce grea agonie-n cuptorul cuminteDin gura de șarpe… Adânc spre sorginte… E ultima mână la mine, olare,Dar ție nu-ți pasă cât chin eu mai gem,Mai pui un cărbune și focu-i mai tare,Că lutul acesta se crapă, măContinuă lectura „Cristina Pașca”

Gabriel Feresuaru

Cântec… Se bat prin luminișuri frunze verzi,Și brațele copacilor se-nalță a rugăLa schit bat clopotele-n dungăȘi-o simfonie de culori e prin livezi… Cristale de lumină-și cântă joculÎn unde limpezi din torentul viu…Iar păstrăvii își poartă argintiuLitania de jale unde arde focul… Nu sunt decât un muritor ca orișicare…Un păcătos sătul să tot greșescDar pentru căContinuă lectura „Gabriel Feresuaru”

Iulian Crețu

.Stau și mă rog Stau și mă rog, cu gânduri puse drept,În piramide sobre, pentru zbor,Cu lacrime uitate pe pridvorȘi somn întârziat, răsfrânt în piept. E glasul oblic, răsturnat în vis,Pocal târziu al nopții de urgie,E drumul lung, parcurs spre veșnicieȘi zborul des chemat, dar neatins. Mi-a-ncărunțit credința în cuvânt,Rugă tot ridicând spre Tine, Doamne,NimicContinuă lectura „Iulian Crețu”

Marin Rada

SCULPTURĂ Nu va trece nicio clipămai repede decât alta,timpul lovește cuvintele melecu dalta,nu va mai rămâneniciunul întreg, nicăieri,visele sunt mai puține azidecât ieri, Voi fi mai departeca o urmă de sângepe caldarîm,noaptea stelele mă îndeamnă,să mai rămân … Nu va trece nicio clipămai repede decât alta,un poem fără titlu voi ficioplitîntre două file de carte,cuContinuă lectura „Marin Rada”

Iancu Cătălin

Nu știu cum… Nu știu cum m-am îmbolnăvit de tineEste ilogic, n-are niciun sensSă-mi fie dor când știu că noaptea vine,Să mă aprind, apoi să ard intens. Nu știu cum mi te-ai strecurat în viseȘi mi-ai adus culoare și parfum,Ferestrele mi le știam închiseDar ai trecut de ele nu știu cum. Nu știu în sufletContinuă lectura „Iancu Cătălin”

Daniela Konovală

Haiducind prin fagi Te percep în mine zâmbet și parfumRăspândit sub pașii macilor de seară,Când adie vara peste noi râzând,Plămădind apusuri în topiri de ceară. Mă gândesc la tine ca la un sonetAșternut pe chipul nopților cu Lună,Baletând serafic într-un menuetTandru și albastru înflorit pe-o strună. Te găsesc în toate cele ce-mi sunt dragi,În petalaContinuă lectura „Daniela Konovală”

Mira Minu

Joc neasfințit Mă suii pe-o culme nouă,Să-mpart norișoru-n două!Jumătate să dea ploaie,Jumătate, flori bălaie. Flori bălaie-n asfințituri,Să le-nșir ca pe zenituri,Să-mi fac salbă fermecată,Să-i fiu dragă, adorată Dragului, ce dor îmi poartă,Când pe umeri, când de-o toartă,Când prin raiuri, prin grădină,Sprijinit de o sulfină. Să-mi pun aur în cosițăȘi, cu haruri de zeiță,Nurii să-mi tăvălContinuă lectura „Mira Minu”

Angelica Manole

Românul și lucrurile sale sfinte Popor român cu inima în palmă,Ți-ai purtat visul până-n larga zare!Nu ai primit dușmanii cu sudalmă,Le-ai dat să guste din pâine și sare. Tu munților le-ai suit vesel creastaȘi râurilor le-ai cântat din frunză.Ai strâns acasă bărbatul și nevasta,Un dor le-ai pus pe însetata buză. C-așa-i românul, ține la moșieȘiContinuă lectura „Angelica Manole”

Ștefan Olaru

Prețul E-atât de ușor să predici din tribuna ta semeațăCând nu ți-ai plătit tributul niciodată, nicăieri…Fără pieptul smuls de gheară ciuruit ca să mai speri,Fără terciuri de moarte ți-e ușor să treci prin viață… E-atât de ușor să predici fără nici măcar să sângeri,Fără ghimpi crescuți din frunte, fără-o inimă zdrobită…Când iubirea ta de verde-iContinuă lectura „Ștefan Olaru”