Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Tată, iar mi-am rupt genunchiul Uite, tată, sunt iar mică.Vino, dar, și mă ridică,Din cel colb, din spinii verii,Nu știu lecția căderii! Vino, tată, și mă ia,Sus, pe norii albi, de nea,Când strigam în cor, de zor,Avionul cu motor. Erai, tată? Nu erai?Ești acolo, sus, în rai?Ești pe-o stea? Ori pe vreun nor?Vieții mele, călător?Continuă lectura „Flori Cristea”

ÎNTRE LINIȘTE ȘI URĂ Verile de altădată nu fierbeau așa de tare.Soarele dădea poruncă razelor dogoritoare,Să nu-și scuture tot jarul la-ntâlnirea cu pământulVerde ca o primăvară care s-a-nfrățit cu vântul! Verile de altădată, blânde ca ochii bunicii,Umblau prin noapte desculțe, să nu fugă licuricii,Care coborau din ceruri cu luminile-n spinare,Să-i vindece de-ntuneric, rând pe rând,Continuă lectura „Constantin Mosor”

Valuri în apus– Mira Minu- Când doar o licărire, o geană de luminăMai arde peste mare și-n zare se anină, Melancolia vine din nou pătrunzătoare,Și-mi poartă gândul fraged, de-aici… în depărtare… Peste pământuri arse de vipturi în explozii,Sorbind răcoarea serii cu gust fin de ambrozii…Of, roadele-i răscoapte jertfite-i sunt uitării!Ori dorm culegătorii, ori n-au răspunsContinuă lectura „Mira Minu”

Premiul I, poezie –„Colecționarul de răni” de Teodor Dume poate că teama pe care o invocnici nu existănici oamenii întorşi de la muncăcu haina purtată pe umeri ca un semnde ultimă suflare a trudeinu existădecâto moarte prin care văd înăuntru nu ştiu dacă e bine sau răutoate acestea îmi inflamează iubireaşi tot ce-am avut…până laContinuă lectura „Teodor Dume”

Efemer Mă freamătă de tine timpul,Acestei clipe care ni s-a dat,Să cucerim doar astăzi amintirea,Alunecării noastre sfinte in păcat. Sunt vii piroanele pe tâmple,Și judecata aspră-a vinului aprins,Pornit ca un tâlhar la o răscruce,Să-mi fure anii mei definitiv. Și simt cum soarta ma-nconjoară,Peste răstimpul meu pierdut din lut,Și nu voi fi nicicând ca prima oară,CândContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”

Viaggiatore La madre Terrasembra una fornace:il suo caloresale piano piano,mi attraversa,raggiunge i miei occhi,li sento bruciarecome carboni ardenti.Divento cenerefra le mani di mia madre.Di là il vento caldomi libera.Io,un viaggiatorefra le stelle. Călător Mama Terrapare că este un cuptor:căldura eiurcă încet încet,trece prin mine,ajungându-mi ochii,le simt cum ardprecum cărbunii incinși.Devin cenușăîntre degetele mamei mele.De acolo,Continuă lectura „Paul-Andrei Rîpă”

Metaforă sublimă, în violet poem…Violetta Petre Foșnești în gândul meu ca frunzele în vânt,Când vârtejesc secunde în zborul spre pământ.Și zorii vin cu tine, albastru pe sub gene,Amurgul mi le-nchide cu doruri în refrene… O noapte albă-n palme adun să nu te pierdȘi c-un poem, iubite, te-adorm și te dezmierd.Mai cade-o stea în mare, înContinuă lectura „Violetta Petre”

Noapte de Sânziene Poveste magică vor țeseÎn dansul lor, iele-mirese,Sub razele lunii, în noapte…Să împletească cu-a lor șoapteȘi galeșe priviri sub gene,Cununi din flori de sânziene. E noaptea când cerul se deschide,În inimă iubirea se aprindeȘi arde dor în piepturi de fecioare,Care își prind la cingătoare,Galbenă floare, fir de sânziană,Să vindece a sufletului rană! ȘiContinuă lectura „Anca Man”

Invită-mă! Invită-mă în templul Zeiței de CleștarSă retrăiesc povestea din nopțile bizareÎn care hoinăream nebuni prin calendare…Te-aștept doar cu un zâmbet și-o floare-n buzunar. Invită-mă apoi pe crestele-nghețate,Cu troica să gonim prin albele troiene,Șoptește-mi la ureche povești norvegiene,Zidește-mi din omături angelice palate! Invită-mă pe Lună și spune-mi, dacă vrei,C-am devenit regina seraficilor aștri,Seduși de puritateaContinuă lectura „Marilena Răghinaru”