Nu-mi muri, Toamnă O frunză de-aș fi fost,mă legănamprin vânt duiosși mă așezămpe glia recepeste careuite… timpul trece…Mă dezbrăcamde culoare,că prea adâncmă doare…și-mi presăramlacrimi pe aleipe unde trec în noapteai toamnei zei…O frunză de-as fi fost,te-aș fi slăvitîn fiecare anotimp,dar nu pot fi o frunzădoar a toamnei muză.Sunt doar eu,ce trec prin timprugând în taină…Toamnă,Continuă lectura „Camelia Boț”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Triolete
Brumă căzătoare~Camelia Boț ~ Bruma ți-a căzut pe frunte,Iar în ochi amurgul toamnei,Coboară din vârf de munte.Bruma ți-a căzut pe frunte,Căutând a iernii punte,Prin frigul din ochii doamnei.Bruma ți-a căzut pe frunte,Iar în ochi amurgul toamnei. Pentru concurs ~Alex Pereleu~ A apărut pe cer o stea,Din infinitul necuprins,A coborât în casa mea,cA apărut pe cerContinuă lectura „Triolete”
Triolete
Ninge ~Alex Peteleu~ Ninge, ninge, neîncetat,Dar numai în poezie!Că pe la noi este uscat,Ninge, ninge, neîncetat,Și de nu te-a fermecat !Nu se mai pune, nu se știe !Ninge, ninge, neîncetat,Ninge numai în poezie. Cad steluțe ~ Maria Mihaela Dan~ Cad steluțe argintatePeste gânduri, fără veste,Peste tot se-aștern curate,Cad steluțe argintate.Peste case-nfriguratePeisajul e de poveste ,CadContinuă lectura „Triolete”
Nely Vieru
ALBUM – PETALE DE LUMINĂ Noiembrie mut Nu te căutam, frunzăream amintiri!Ploaia-mi vorbea în picuri diezÎntr-un glas doar de mine știut.Noiembrie mut!…Printre crengi gârboviteToamna mă părăsea încet,Odată cu frunzele,Odată cu iarba uscată,Odată cu urmele pașilor tăiScrijelindu-mi în suflet…Vântul șuiera strada a pustiuFrunzărindu-mi amintirile,Își înfigea colții în pieptul meuSmulgea chinuit câte una,Apoi o îngropa în uitare.ÎnContinuă lectura „Nely Vieru”
Nely Vieru
ALBUM PETALE DE LUMINĂ Mă caută tu… Vezi tu femeie, știu eu de ceTe prețuiesc acum mai mult decât ieri…Parcă tot timpul din azi a trecut,Parcă mâine e azi cu un nou începutCe vine să-l îngroape pe aziÎn codrii bătrânilor brazi!…Mai bine te înalți înainte să caziApoi încă o dată te mai înalți ca săContinuă lectura „Nely Vieru”
Doina Moritz
Frânturi de visÎn gara unui vis furat În gara unui vis furat,Călcând pe cioburi de iubire,O viață eu te-am așteptat,Fără să-ți dau nicicând de știre. Trenul viselor plecate,Scăldat în lacrimi de aramă,Gânduri ce se vor uitate,Cu toate s-au oprit la vamă. În gara-n care-am așteptat,Cioburi de iubire să lipesc,S-a făcut frig și-am înghețat,Regretul nu potContinuă lectura „Doina Moritz”
Doina Moritz
Toamna mea frumoasă Rugina toamnei a început să-mi picure pe sufletStropi de aur, cupru, argint…sunt amintiri ce încă dor.Cu chipul spre copilărie am fredonat un cântec,M-am lăsat purtată pe aripile vântului ușor. Stropii reci de ploaie de pe frunze îmi ardeau privirea,Legănându-se, cădeau în ropote nemăsurate.Spicele de grâu de-acuma coapte-și declarau iubirea,Florilor de mac trecute,Continuă lectura „Doina Moritz”
Cristina Tunsoiu
Sfântă țărișoară La mulți ani, române, rătăcit prin lume,Măcinat de doruri, ostenit de muncă…N-ai uitat de țară, iubești al său nume,La mulți ani, române, tare ca o stâncă! La mulți ani, române, ce-ai rămas acasă,Îți curge prin vene sângele străbun…Duci pe umeri greul, dar cui îi mai pasă,La mulți ani, române, astăzi fii mai bun!Continuă lectura „Cristina Tunsoiu”
Cristina Tunsoiu
Oraș fără iubire Un oraș fără iubireVa fi veșnic condamnatLa declin și pustiire,La tristețe și păcat! Un oraș fără iubire,Este parcă împietritFără drept la fericire,Primăverile-au murit! Oameni umblă fantomatici,Parcă-s umbre muribundeTaciturni, răniți, ostatici,Care-și fură și secunde! Străzi ca niște labirinturi,Fără a avea sfârșit…Minți secate și de gânduri,Plâns în pumni, înăbușit! Un oraș fără iubire,Ca oContinuă lectura „Cristina Tunsoiu”
Ana Văcărășu
„Cînd vîntul e-o taină, cînd frunza e mută” E-o liniște în cer și pe pământ,De parc-a adormit toată simțirea,Se-aude doar tăcerea respirând,Iar prin clepsidre curge nemurirea. Copacii stau încremeniți în soare,Mai frânți decât soldații în tranșee,Iar păsările-n umbră la răcoare,De-atâta taină, au tăcut și ele. Trosnește piatra sub arsura cruntă,Dar ploaie nu-i să-i umezească gura,Și-unContinuă lectura „Ana Văcărășu”