Cătălin Iancu

Nu vreau Nu vreau să mă îndrăgostesc de tine,Îmi e prea mult că nu pot să ajungLa tine-n suflet unde-i cald și bine,Încerc din minte să mi te alung. Nu vreau să las iubirea să aprindăUn suflet trist, bătut de vânt și ploi,Nu las regretele să mă cuprindăVisând cum ar fi fost viața în doi.Continuă lectura „Cătălin Iancu”

Felicia Percec

Atât de departe și totuși aproape Mi-e jale în suflet și funebre gânduriÎmi macină mintea în vâltori de ape,C-un lan de-ndoieli fremătând peste timpuri,Atât de departe și totuși aproape. Străbat universuri, cândva, interzisePrivirilor noastre, în ceață-afundateȘi-mi reapar imagini pe foile scriseCu tine-mpreună, zburând printre șoapte. Prin perdeaua lunii-ți zăresc umbra rece,Mișcându-se agale pe cerul pustiu,UnContinuă lectura „Felicia Percec”

Avram Ioan

Sub pașii tăiAutor Ioan Avram Sub pași-ți fermi, cresc muguri de speranță,Vlăstare noi răsar în urma lor,Petale de lumini și cutezanțăPrind aripi pentru zbor spre viitor. Ții drumul drept spre culmile înalte,Din când în când, nevrând, te poticnești,Ca trenul poposind o clipă-n halte,Prinzând din mers doar visuri omenești. Ai vrea să zbori dar pași-ți stauContinuă lectura „Avram Ioan”

Iuliana Cozma

Octombrie, unde te-ai dus? Octombrie, unde te-ai dus?Cu frunza ta cea arămie…Ce multe încă nu ți-am spus,Și câte mi-ai lăsat tu mie. Privesc în urmă, poate o zi…De-a ta pe undeva ai rătăcitSă o găsesc și să o pot opri,Dar zilele tale au luat sfârșit. Nostalgică rămâne amintireaBrumarul a trecut pe lângă noi,Dar ne-a lăsatContinuă lectura „Iuliana Cozma”

Gheorghe Avram

Aiurare Într-o noapte lângă grindăDin focarul din oglindăO scânteie argintieÎmbrăcată cu o ie,Cu un mers uşor rebelCa un zbor de porumbel,Cu-n trupşor abur de razăÎn visare-mi scânteiazăŞi-mi alintă ochii greiApoi se răsfiră în eiCa o ninfă cu cercelRătăcită într-un inel. Ce minune, ce destin,Ce miros de rozmarinA venit pe aripi scriseCa o pasăre din viseCuContinuă lectura „Gheorghe Avram”

Angelica Manole

RUGĂ BLÂNDĂ Doamne, dă-mi o frunză nouăSă-înfășor din ața vieții,Când s-o rupe ziua-n douăȘi s-or tulbura nămeții! Doamne, dă-mi un strop de tihnăDin a cerului hotare,Să mă culc pentru odihnă,Să visez la Carul mare! Doamne, dă-mi un fir de iarbăSă măsor tot infinitul,Să văd unde stau de vorbăApa, cerul și pământul! Doamne, dă-mi un colțContinuă lectura „Angelica Manole”

Teodor Dume

Printre resturi. Singurul loc de care MOARTEA nu știe…(Autor: Teodor Dume) uneori sap în mine şirămân acolo până noaptea târziu caut locul din care am venit ştiu că există pericolulsă se surpe pereţii scrijeliţi de nesomnşi nimeni n-ar cutezasă mă dezgroape iarcăutările mele vor fi zădarnice rănit printre resturi ignorat şi cutălpile arse de căutărioContinuă lectura „Teodor Dume”

Dan Lupu

Să visezi şi să desenezi:FATA MORGANA Târziu, într-o noapte cu cer înstelat,În frumos vis, mi te-am imaginat,Coborâtă din argintie pulbere de stele,Iubita mea celestă, regină între ele. Încununată cu a dragostei cunună,Cu sentimente alese de blânda lună.Îmi suspină sufletul că vei dispare iar,În tainic tărâm al viselor făr´ de hotar. Revino în vis doar pentruContinuă lectura „Dan Lupu”

Aforisme: Teodor Dume

Două persoane, deşi par la fel, vin din universuri interioare diferite(Teodor Dume) Un adevăr ratat te face să-ți apleci capul în fața minciunii(Teodor Dume) Cei care nu au sentimente trăiesc în afara lucrurilor(Teodor Dume) Oamenii sunt experimente vii pe care se încearcă definirea timpului(Teodor Dume) Să definești viața e ca și cum ai privi într-unContinuă lectura „Aforisme: Teodor Dume”

Violeta Andrei Stoicescu

Mi-e tot mai toamnă Atâta toamnă a căzut peste grădini…Petale aurite-ncep să cearnă,Când chipul anotimpului se-ntoarnă,Îmbătrânind şi umbre şi lumini. Mai lasă-mi, toamnă, frunzele pe ram,Să nu-mi mai fie-aşa de gol sub pleoape,Şi adu-mi iar seninul mai aproape,Atunci când gânduri negre bat în geam! Nu-mi lua albastrul cerului, deplin,Nu-ngălbeni plăpândul fir de iarbă,Din palma diminețiiContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”