Arhive categorie: Fără categorie

Știam că vii Te-am auzit cum scrijeleai în ușă,ca o dojană târzie; știam că vii,dar gândul mi-era stins,emoția-vlăguită.Aveam ochii încremeniți într-un sloi,cu trepte înspre suflet, știam că vii,da, da, știam.Din mine se lungea o umbrăîn tăcerea pașilor firavi,peste cuvântul sfânt.Te-am găsit așteptând de o viațămărturisirea sinelui de după ușa păcatului.Peste împreunarea rugăciuniialunecă ispitiri de veșniciișiContinuă lectura „Camelia Boț”

Ti scrivo Perdonami se ti scrivo adessomentre l’autunnolascia andare le sue foglie senza vita…Non per casouna foglia rossicciache fluttuava nell’ariacade nel palmodella mia mano destra…Lo guardoe sotto i miei occhile nervatureiniziano a scrivere parole.Più penso a Te,più la foglia diventa una letterasotto al mio sguardo incredulo.Padre Eterno,perdonami se ti scrivo soltanto adesso,ma ho finalmente afferratoilContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”

Autumnală De n-ar fi toamnă-n calendarOctombrie mi-ar fi străin,Răvașe n-aș primi la geamCând vântul dănțuie senin,Nestingherit de cântători,Fără opreliște prin ram…De n-ar fi toamnă în culori,Prin albul iernii mă pierdeam! De n-ar fi toamnă-n calendarÎn rostul lumii n-ar fi rost,Piciorul verii-ar înghețaFără nuntiri în avanpost,Am fi doar flori fără de rodȘi miez fără de înveliș…FărăContinuă lectura „Daniela Konovală”

CAPRICIU( variantă) Și nu-mi lăsa mai mult de-o ceașcă de cafea,O filigeană-n care-ai picurat un vis…O voi găsi când mă trezesc, pe masa meaCa pe-un poem pe care-n zori mi l-ai fi scris. Poate-o s-o beau cu un surâs bănuitorDe odaliscă ce servea cafea turceascăÎntr-un harem uitat pe țărmuri de Bosfor…Poate-o să vrea-n cafea săContinuă lectura „Georgeta Rada”

SUNTEM FRUNZE-N ABIS Lacrimi picură-n scris… Mi-ai spus că n-ai să pleciprintre stelele reci,și că nu-mi lași nicicândochii triști, lacrimândsă privească în vid…Și-ai plecat! Încă-un zidse ridică-ntre noi…Ochii mei, triști și goi,caută drum spre-acel locunde ești… Apă, foc,vânt și ploi, greu și chin,să m-oprească să vinsă-ți fiu umbră, n-au cumsă mă-ntoarcă din drum! Frunze-și plângContinuă lectura „Carpe Diem (Ana-Corina Tîrnăvean)”

BILANȚ M-au pârjolit amaruri,M-au înțepat suspine,Iar inima, sărmana,A stat sub ghilotine! Ce-a mai rămas din viață?Doar mugurii pe ramuri…În rest, mă dor nămețiiCe urcă pân la geamuri. Ce-a mai rămas din mine?O umbră, o liană…M-a zămislit tristețea,M-ascund de ea, cu teamă! M-au pârjolit amaruri,Pustiuri mă destramă,Iar moartea mă pândește,Din când în când mă cheamă! Pierdute-sContinuă lectura „Șoimaru Mirela”

Să nu mă crezi Să nu mă crezi când spun că-i Toamnă, că-i vremea recilor regrete,că bruma albă ne pictează în miliarde de paiete.Tu nu privi nici frunza udă, nici nu foșnește nici nu plângedoar în tăcere-și duce dorul, în filigran țesut cu sânge.De pleci, să iei cu tine Vara, lumini și umbre pe-nserate,și trandafiriContinuă lectura „Cristian Valentin Grigore”

Tăgade Sunt rob al necredinței meleîn învieri reduse la absurdde clipa arderii de stelepeste cadavrul unui orb și surd. Sunt rob al nemișcărilor de haos,când ordinea firească se-nspăimântăîn ochii-nțepeniți de un pronaoscu viziune de revoltă sfântă. Sunt rob al infinitelor tempestezăcând în nemurindul din ființă,când viața arde-n jerbele funeste,sub algoritmul vrere-conștiință. Sunt rob al plănuirilorContinuă lectura „Ionuț Pande”