Paula Abiculisei

Fire de nisip S-a stins demultFocul în sobăȘi mama și tataÎn negura timpurilorPe vatra vremii tăcutăAu rămas doar tăciuniinegriȘi cenușa vieților arseÎn graba clipeiAu plecat și frațiiFire de nisip în calea vremiiMereu se strecoarăÎn clepsidra timpuluiNepăsătoareFire de viațăVin și trec peste noiLăsând urme adânciPăsări călătoareCu aripi frânteÎncercând să zboareSpre înălțimiSpre larga zareȘi cad înfrântePeste noiContinuă lectura „Paula Abiculisei”

Mihail Janto

Cât înseamnă… Când înseși toamne cad în agonii,iar drumul sorții-mi pare mai străin,apusuri reci și brumele târzii,mă fac să simt că timpu-i mai puțin. Cândva purtam doar primăveri în gând,parc-a fost un ieri, sau cine știe,îmi văd iubirea și te văd râzând,credeam atunci că totu-i veșnicie. M-am zbătut ca valurile mării,făr-a simți cum totu-i trecător,astăziContinuă lectura „Mihail Janto”

Vasile Halici

LA CE MI-AR AJUTA ….? La ce mi-ar ajuta răsăritulsau roua dulce a dimineții?Dacă n-aş fi primit în dar iubitulşi pe tine, bucuria vieții. La ce mi-ar ajuta azurulunui cer nesfârşit?Dacă n-aş fi primit în dar conturulunui chip frumos, desăvârşit. La ce mi-ar ajuta amurgulcu stele sclipind în lumină?Dacă n-aș fi primit belşuguliubirii, ce peContinuă lectura „Vasile Halici”

Laurențiu Cristian Gherase

De-aș fi nemuritor… De-aș fi nemuritor, o mie de-ani aș plânge,Să văd cât pot să ducă ochii-mi pământii,Din clipe adunate pe-o lacrimă ce curge,S-aștept deșertăciunea celorlalte mii. De-aș fi nemuritor, o mie de-ani aș duce,Patimile lumii pe propria-mi coloană,Să nu mai văd tristețe pe fețe ce străluce,Sub neguri amețite pe-aceeași, grea, icoană. De-aș fi nemuritorContinuă lectura „Laurențiu Cristian Gherase”

Georgeta Giurea

DRAGOSTE SI RĀZBOIde Georgeta Giurea Hai! Tu nu vezi cā-i primāvarā ?Se scurg izvoare reci, puhoi.Chiar de durerea ne doboarā ,Vom trece si de-acest rāzboi ! Ne sângereazā necuvântul…Prin inimi, schije s-au oprit.Pe-alocuri plânge greu pāmântulSi-n altele, a înflorit. Tot suflā-n tâmple, vântul rece.Grābite pāsāri stau sā moarā.Astept un tren ce nu mai trece…Hai, spune-miContinuă lectura „Georgeta Giurea”

Lidia Stoia

…pentru totdeauna( autor, Lidia Stoia ) Între-nțelesul din cuvânt şi muzica din universuri, omul e un pumn de pământ ca un vulcan fierbinte, care-şi erupe lava-n cuvinte, din gânduri fel de fel, în tot timpul viețuirii lui… timpul, dina sa origine moale, le cuprinde în el pe toate a universului, acest univers, singurul pe care-lContinuă lectura „Lidia Stoia”

Mihaela Moisescu

Primăvara mă iubeștede Mihaela Moisescu Primăvara îmi șoptește la ureche poezii,Îmi spune că mă iubește și că vine orice ar fi,Îmi trimite soli desculți care vin pe fir de iarbăNu poți să nu îi asculți, vin cu soare și fac treabă. Îmi pătrund în ochi și suflet cu ocheade zâmbitoare,Le țin isonul cu zâmbet șiContinuă lectura „Mihaela Moisescu”

Ionel Rusu

Orizonturi și gânduri! Pământ!- La orizonturi tot pământ,Iar gândul meu și gândul tău sunt într-un gând,Fugind cu fuga de cartuș trasor,Vreau orizontul lumii să-l măsor! Dar pe al gândirii cine să-l măsoare?Nu știe nimeni pot să fac prinsoare,Că de-i emisă de un debil mintal,Ea dă erori la modul consternant de colosal! În consecință gândul bunContinuă lectura „Ionel Rusu”

Cornelia Gheorghe

Tu ești în visul meuCornelia Gheorghe Îmi apari în somn să-mi legeni visulPe-al aripilor semn îmi dai curajulSă te cuprind, în brațe să te strâng,Să nu te pierd nicicând…și-apoi să plâng. În ale visului cămări uitateTe-nchid cu lanțuri și cu lacăte,Doar fereastra ți-o mai las deschisăSă mai ții, noaptea, iluzia aprinsă. Să mai vii înContinuă lectura „Cornelia Gheorghe”

Coca Elena Mahalu

Zori de rouă, pe creste de dor Se nasc zori de rouă, pământul suspinăIar floarea de colț mai albă-i pe creste,Un dor rătăcit aleanul îngânăCu foc de speranță dând lumii de veste Că viața există, noi încă mai suntemȘi-aici vom rămâne așteptând veșnicia,În fiece zi destinul ni-l scriemÎn pagini de timp, sfidând vremelnicia Și doarContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”