Violetta Petre

Plânge poezia, plânge…(tautogramă)Violetta Petre Plâng poemele plăpânde pudibond pe prag pustiuPeste primele panere pline până peste pliu,Pliu pierdut pe pânza pură pe pictura purpuriePentru pruncii, părăsiții, pradă pentru pandemie. Pun pe panoplii precare paradigme perimate,Pleve pestilențiale, putrezenii parcelate,Pasc paingii pagini, pișcă plăgi poetice, parole,Păpușari pansează pietre, peticesc pavaj, paiole. Peste poduri părăsite, pașii pământeni planează,PeContinuă lectura „Violetta Petre”

Mihaela Vaida

Descântec Cu umbra în desagăpornesc a nu mă teme,târziul mă apasăînzăpezit de vreme.Mă cheamă iarăși zboruldescântului de soaresă-mi ispășesc pedeapsaprin frunza care moare;purtată-n schingiuirede ploaie și de vânt,se-ndoaie în luminădin nori către pământ.Și rătăcind pustiulc-un ochi zidit pe cruceamurgul încolțeștetimid, spre-a o seduce. Dezmiardă amintireaun trup lipsit de mamăcu frunza simfoniea nudului de toamnă. Redactor:Continuă lectura „Mihaela Vaida”

Daniel-Petrișor Dumitru

Rondelul unui vis uitat Nu mai visez demult, nu mai pot plânge.Să mă prefac… demult am obosit.Cu fiecare clipă ce se scurge,Devin de soartă tot mai urgisit. Iubirea-ncet în mine mi se stinge.Prieteni nu mai am… m-au părăsit.Nu mai visez demult, nu mai pot plânge.Să mă prefac, demult am obosit. Aripa unui înger mă atingeMultContinuă lectura „Daniel-Petrișor Dumitru”

Peteleu Alexandru

Rondel de toamnă Stau cu Toamna la taclalePe covoare ruginite,Mă ning frunzele cerniteCe mă ‘ntâmpină în cale… Și îmi spune pe șoptiteSă gust vinul din pocale,Stau cu Toamna la taclalePe covoare ruginite. Vântul rece-mi dă târcoaleAșa pe nepregătiteȘi încep să merg agale,Drumurile-s pustiite,Stau cu Toamna la taclale! Redactor: Mihaela Vaida Redactor șef: Camelia Boț

Constantin Mosor

ȘI MORȚII PLÂNG! E sâmbăta celor mutați…Părinți, bunici, mame sau tați,Toți au nevoie de Lumini!Nu-i de ajuns doar să te-nchini Tăcut lângă mormântul lor!Iubire caldă, asta vor!A-ți face cruce și atât,Nu-i ține morții de urât! Celor plecați pe drum de Cer,Dă-le căldură când e ger!Uitările cumplit îi strâng!Ce, nu știați că morții plâng? Și morțiiContinuă lectura „Constantin Mosor”

Adriana Rușățeanu

NOIEMBRIE Miroase a noiembrie și a cafea.Miroase a toamnă aburind în cană.Mă uit pe geam de parc-aștept pe cineva,Dar nu-i nimic, e doar o altă toamnă. Gândul astăzi mi se întoarce în trecut,Când viața parc-abia înmuguriseȘi toate tainele erau la început,Iar ochii mei erau izvor de vise. Miroase a noiembrie și a gutui,Iar linistea seContinuă lectura „Adriana Rușățeanu”

Liliana Răcătău

Iertare Avem puterea de a iertaGreșelile care curg în cascadă,Apusul să nu ne prindă-n tornadăCând capul pe pernă vom așeza. Greșim la tot pasul, e omenesc,Cine n-o face s-arunce cu piatra,Greșelile sapă în suflet cu daltaDacă iertarea nu și-o primesc. Se duc departe, până-ntr-al șaptelea neam,Încarcă pruncii cu poveri zdrobitoare,Intrați în viață, fără scăpareSe-mpiedică deContinuă lectura „Liliana Răcătău”

Flori Cristea

De vei trece-nsigurarea prin urechile de ac Norii mei și cerul tău, într-un soi de simbioză,Univers în care timpul se dilată imanent,Înhămat la Ursa Mare, Pegas bate din copită,Un tablou destul de straniu se repetă permanent. Într-o buclă temporală înnodăm pe rând destinul,Pe o undă de uimire, noi, perechea cea dintâiConstruim din lut și ramuri,Continuă lectura „Flori Cristea”

Stoia Lidia

Apusuri de toamnă( autor, Lidia Stoia) Uşurel, neanunțat, se-ntări-n suflări un vânt, înhăitat cu de-cu-seară, înnădind cețuri prin ramuri, peste-o lume supărată, mult mai rece decât ieri,zorindu-i zilei înserarea, aciuindu-se pribeag… venit zurliu, de nicăieri… c-opoftă mare ca să bată, şuierat şi desuet, tot ce îi cade dinainte… în urma luilăsând pârlite, câmpuri, văi, pădureaContinuă lectura „Stoia Lidia”

Dorel Rotariu

La aniversare Scriu pomii-n grădină prin iarbă,Că-i rodul prea greu de pe brațe,Sparg hribii a mușchiului barbăȘi-ncepe ștafeta de rațe! Din frunze de aur și sângeE patul ce firea-și gătește,Fitilul din soare se strânge,Doar omul speranța și-o crește! Când toamna-i festin de culoriȘi poamele-și urcă parfumul,Atunci ochii-ți adânci, visătoriDin prune răpit-au azurul! Venit-ai când cerulContinuă lectura „Dorel Rotariu”