Arhive categorie: Fără categorie

TESTAMENT Eu am trăit în satul meu în carebătrânii încă mai purtau ițariși case albe mai aveau pridvoare,bisericile, mâini de iconari. Eu am trăit când murmura fântâna,când, încă, toți beau apă din ulcior,când mama era maica, nu bătrânași când bătrânii mai țineau sobor. Și o să trec cum au trecut părințiicu tot soborul satului laContinuă lectura „Georgeta Rada”

Caut, încăRătăcind printre lacrimi și șoapte,caut, încă, locul meu pe pământ…Poate-acolo, în zare, departe,poate-n clipa ce, tainic, despartedimineața de ultima noapte,poate-n zbor, poate-n ploi, poate-n vânt… Poate-n aripi căzute pe maluri,ce-și așteaptă sfârșitul în zori,poate-n raza răsfrântă de valuri,oglindind curcubeu peste nori,în câmpii ce se-ntind către dealuri,unduindu-și covoare de flori. Poate-n zâmbetul mamei ce-și strângeprimulContinuă lectura „Silvana Toma”

VINEREA MARE În Vinerea Mare,suntem singuri cuDomnul. Care știe că moare.Suntem singuri cu Domnul.Însuși Domnul ne-adună.Să murim împreună, să-nviemîmpreună.Mare-i taina aceasta!Lemnul Crucii-i străpungeuniversului coasta.Lemnul Crucii de raze șide sânge străluce –Universul întreg se zidește peCruce.Ochiul nostru, privind, se-nlumină șiplânge.Jertfa Domnului spală universulîn sânge.Jertfa Domnului spunefiecăruia-n partecă e mort, deși viu, înviinddoar prin moarte. (29.03.2002) (Din:Continuă lectura „EUGEN DORCESCU”

suflul care ne poartă din lut și lumină,din apă și vânt, s-anăscut suflul carea luat formă și glas.când respiră,omul nu face altcevadecât să continuerespirația planetei.aerul care umpleplămânii este acelașicare mângâie munții,care leagănăpădurile și poartăsemințele viețiimai departe.în inima lui pământulîși aminteștecă este viu. omul este clipa conștientă,din suflul etern al planetei,o respirație de viață,o vibrație deContinuă lectura „Nicolae Pitz”

MAMA Nu cere lucruri mari,Ea cere doar iubire,Și-o mângâiere caldăDin dulcea ta privire. Un zâmbet, ca o rază,Pe gându-i să se-așezeȘi inima-i de mamăPrin tine să viseze. O mână întinsă aziSpre chipu-i obosit,Să-i șteargă lacrima,Din ochiul ostenit. Să-i mângâie obrazulBrăzdat de griji prea multe,Să-i descrețească cutaAdâncă de pe frunte. Nu cere lucruri mari,Doar să teContinuă lectura „Adnana Radu (Eugenia Spătaru)”

Doamne Mă cheamă, Doamne, și-mi îndreaptă pasul,Spre Tine… rugămintea-i să mă ierți,Că am greșit, nesocotind că ceasulA-ncetinit de-atâtea dimineți. Mă cheamă, Doamne, să veghez în noapte,La crucea Ta o candelă să fiu,Că trupu-i greu și sufletu-n păcate,E târziu, Doamne, știu că e târziu… Rămâi în noaptea asta lângă mine,Că mâine este mâine și nu știu,De-oiContinuă lectura „Nicoleta Lupu”

Strigăt de primăvară Te leagănîn poala doruluice freamătă prin mine,sub mantia nopțiibrodată-n flori de stele,sub clar de lună,mă cununcu mugurii cecrapă-n durere,soarelemi se strecoară-nprivire și se leagăde tâmpla mea,mi-s umerii greide atâta verde crud și roua ce descântăfirul ierbii, îmi sărutăglezna,covor de ghioceiaștern pe umbra taneclintită,mi-e verde-n luncagândului și strigătde primăvarăîmi cuprinde firea,mă arde-n palmădorulContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

Risipire Pe aleile de taină îşi cheamă înflorireaSalcâmii mei bătrâni cu frunțile albite,Aduşi uşor de spate de vântul cu ispite,Suspină rătăciți, plângându-şi risipirea. Culcuş îşi face luna, în freamătul de dorŞi stele-şi pun feştila pe crengile cu spiniDoi ochi însingurați îşi leapădă, străini,În lutul strâns în palme un suflet călător. Un stol de umbre se-ndreaptăContinuă lectura „Tatiana Pavel”

Trilurile speranței Din huceagul ce-nverzește triluri se aud curgând,Amintindu-ne povestea unui codru cald și blând,Unde păsări cu glas dulce își aduc al lor prinosPentru zilele scăldate în lumina lui Hristos. Iar prin ramuri de mătase, vântul pleacă fruntea sa,Într-un cânt de sărbătoare cum lumea nu ar visa,Se trezesc din somn poiene, îmbrăcate-n dalbe flori,Să primească-nContinuă lectura „Ioan Avram”