Anatol Covalli

Înmuguresc Înmuguresc. Pe fiecare cracădin pomul vieții mele muguri cresc,care încep încet să se desfacăși în lumină înflorec firesc. Flori de iubire, albă gingășie,râd în seninul ce m-a-nconjurat,cu toate promițând că o să fiepeste o scurtă vreme rod bogat. Trupul meu parcă-a devenit prisacă,noi sentimente-n miezul său roiesc,iar inima atâta timp posacăse bucură când simteContinuă lectura „Anatol Covalli”

Coca Elena Mahalu

Parfumul tău, Emine… E foșnet de frunze în codrii de aramăPădurea, cu argint își schimbă veșmântul,Pe umeri își pune o albă năframăCăci iarna, încet, își spune cuvântul Și vântul răsună din bucium pe dealCând lacul cu nuferi, tăcut, se ascunde,Doar teiul bătrân veghează pe malPovești de iubire și dalbe colinde. Pe ceru’ înghețat se înalțăContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”

Daniela Damian

Mă cheamă marea Mă cheamă marea, freamătul s-ascultChiar dacă-i frig, ea tot mă ține minteDin serile cu dor, în vara cea fierbinteCând mă vrăjea, cu-al valului tumult. Când pescărușii peste valuri poartă,Pe aripi de furtună, versu’-mi călătorPeste nisipul fin, aștern al mării dorȘi-ascund iubirea mea, nevinovată. Când îngerii au venit să te privească,Tumultul tău nebunContinuă lectura „Daniela Damian”

Nicolae Toma

Ultimul retuș 1.Și gândul cel greuȘi fără de păcatm-apasă ca un drum lungde sete șerpuind iată cum revolta somnuluitrăgând de-al rațiunii semnîn fiecare noapte mă stârnește îndoialamereu prezentă ca un blestemca să rezist iubitoîți cer plutire până-n zori nu va mai fi noapte ca astași deși e mereu la fel Nicolae TOMA Redactor: Mihaela VaidaContinuă lectura „Nicolae Toma”

Camelia Boț

Știam că vii Te-am auzit cum scrijeleai în ușă,ca o dojană târzie; știam că vii,dar gândul mi-era stins,emoția-vlăguită.Aveam ochii încremeniți într-un sloi,cu trepte înspre suflet, știam că vii,da, da, știam.Din mine se lungea o umbrăîn tăcerea pașilor firavi,peste cuvântul sfânt.Te-am găsit așteptând de o viațămărturisirea sinelui de după ușa păcatului.Peste împreunarea rugăciuniialunecă ispitiri de veșniciișiContinuă lectura „Camelia Boț”

Floarea Duțulescu

Pe urmele muzelor Pe umărul meu drept a plâns o steaȘi-mi picură poeme în condei,M-a învățat cu mine-a conspira,Punând lumina ei în ochîi mei. Răpesc o rază, vis să mi-o așez,Când caut prin cuvinte, fără somn,La căpătâiul versului veghez,Până ce către ziuă-ncet adorm. Cu muzele în dansuri îmi petrecȘi uit ce trist e astăzi peContinuă lectura „Floarea Duțulescu”

Flori Cristea

Eminescu Pentru mine, Eminescu este-n fiecare zi!Este, domnul Eminescu, însuși felul de-a trăi,Este val de lac albastru, e miros de flori de tei,Când, cu gene ostenite, seara, trece pe alei. Când ascult doina bătrână, parcă îl aud pe el,Cum adună flori de nufăr. Dorul e al lui de fel.Și întreaga frământare a acestei lumi nebune,ParcăContinuă lectura „Flori Cristea”

Aforisme: Teodor Dume

Pasărea este liberă și independentă doar atât cât îi permite cerul.(Teodor Dume) Fiecare bătaie de inimă e o poartă prin care trece viața înspre o altă viață.(Teodor Dume) Uneori suntem criticați de cei care nu- şi dau seama că şi ei greşesc!(Teodor Dume) Ceea ce confirmă o iubire adevărată este replica celuilalt.(Teodor Dume) Uneori, bunătateaContinuă lectura „Aforisme: Teodor Dume”

Felicia Percec

Urme pierdute Printre macii de foc mi-am pierdut urma,În inimă ducând, munți de durere,Să nu aud, cum mă strigă întrunaIubirea, cu-ale ei fioruri grele. Strivit e crinul alb al purității,Sub talpa-ncovoiată ca un clește,Iar eu, de pe pragul singurătății,Mă zbat s-alung tristețea ce-n piept crește. Pășesc pe spinii dragostei pierdute,Cu-ochii secați de lacrimi și nevoi,UnContinuă lectura „Felicia Percec”