Arhive categorie: Fără categorie

ÎNVIERE Peste liniștea de fierCrucea încă plânge,Tâmplele sunt numai cer,Fruntea… numai sânge. Umerii… apasă, grei,oasele… nuiele,Ochii, doar, mai ard în ei,Licăriri de stele. La piciorul crucii LuiNumai lacrimi sfinte,Sângele s-a strâns pe cui,Roșu și fierbinte. Cu o lance I-au străpuns,Pieptul să I-l frângă,Lacrimi nu mai sunt de-ajuns,Cine să le plângă? Iar oțetul ce I-au dat,ÎndoitContinuă lectura „Bogdan Florin Boitan”

Phoenix O frunză rătăcităpe șevaletul toamneinu mă consider,nu am cum să fiu,când am un spirit liberși port în minesuflet viu O frunză galbenăce-n toamnăatinge ogorul,este doar așternutulsemințelorce-n primăvarăvor hrăni viitorul Dar eu, ca om, cu spiritși cu suflet,în mine însămiport putereasă îmi creez destinul, calea,chiar dacă uneoriam cunoscut durerea Nu sunt asemeni frunzeice cade toamnapeContinuă lectura „Daniela Topîrceanu (Dana Top)”

Într-o vreme … când te-am zărit prima dată venindm-am gândit – uite-un om care-ar putea să mă iubească!miroseai a dimineaţă cu soare,fremătau pietrele caldarâmului sub paşii tăiiar când îmi zâmbeai,iedera începea fulgerător să crească.nu te speriau bătăile vijelioase ale inimii mele!când mă priveai, mi se desperecheau gândurile în vântiar braţele noastre striveau înfrigurate aerul, căutându-seContinuă lectura „Nina Tărchilă”

DRUM BUN,POETE Pe lângă tei cu frunza tremurândă,S-a stins o stea pe cerul poeziei,Iar vântul duce-n taină murmurândă,Ecoul blând al vieții și al veșniciei. Poetul,un suflet prins în vers și dor,Străbătea cerul gândurilor line,Cu pana lui, făcea din vis izvor,Și-n nopți tăcute presăra lumine. Acum, în lut, tăcerea îl cuprinde,Dar glasul lui prin timp vaContinuă lectura „Petronel Vizitiu”

Mi-e dor… Îmi este dor de Dorna mea, de Vatra care mi-e acasă,Cu munți și râuri și-o cișmea, cu apă rece și gazoasă.Mi-e dor de clipa de demult, de anii din copilărie,De locul unde am crescut, de munții plini de energie. Mi-e dor să urc zglobiu pe munți, la afine și merișoareȘi printre brazii ceiContinuă lectura „Grațiela Cristina Herghelegiu”

PRINTRE GÂNDURILE NOASTRE Când cireșii răspândeau, iarăși, magica lumină,pașii noștri se pierdeau, în miresme, prin grădină,norii albi se așezau, peste ramuri, în fuioare,din zborul lor se-ntoarceau, păsările călătoare… Cerul parcă-și legăna, toată tăcerea albastrăși-un cireș îi contura, lumina, într-o fereastră,vântul adia ușor, scuturând floare cu floare,iar petalele cădeau, pe pământ, ca o ninsoare… Dar vântul,Continuă lectura „Nicoleta Șurpanu”

În zorii vieții În zorii vieții, liniștea curgea,Și câmpul plin de flori îmi era leagăn,Iar timpul blând cu mine se juca,Lăsând în urmă amintiri fără seamăn. Prin basme rătăceam cu glas de vânt,Cu zâne bune ce-mi vegheau destinul,Și-n fiecare clipă un nou cuvânt,Înflorea frumos ca și mălinul. Cărțile minunate ale copilăriei mele,Îmi arătau lumina dintreContinuă lectura „Vasilevna Aneci”

de poveste s-a închis „Sesame deschide-te” pentru inventar… mi-ai spus tu cam cum se iubește,mi-ai și desenat un ceva cuminte,ai pariat pe două lacrimi și ai câștigat neplânsul,apoi ne-am ținut în brațe,deși eu eram deja la adânci bătrâneți. nu prea mă pricep la îndrăgosteală,roșesc sau zâmbesc încurcat,habar n-am unde se ating culmile,de unde apar fluturiiContinuă lectura „Mircea Grumaz”

Vând Vând amurguri in pahare și tăceri în buzunare,Dorul prins in fire reci, îl măsor la cinci azteci;Vise crude, neîncepute, le dau blând pe nevăzute,Iar suspinul prins in glas, îl împart cu tine-n pas. Vând apusuri în cutii și răgazuri aurii,Visul crud abia crescut, îl dau cald de început;Pun pe rafturi câte-un dor, ca peContinuă lectura „Ioana Nana Dodocioiu”

Ars scribendi Iar foaia îsi dezmiardă o literă amarăSărită dintr-atâtea ce zac în călimară,Dorind înfierbântate și gata, să se scriePe note necântate din vechea melodie. Din simț și nesimțire, prin valul care cascăO poartă spre uimire, mereu aceeași mască,Înoată o știință și-n urma ei, un versÎn vad își lasă urma, de parcă ar fi mersPrinContinuă lectura „Cristina Pasca (Cristina Pascariu)”