Mai bine-o epigramă… Mai bine-o ironie-n epigramă,Căci poezia-i pierdere de vreme.Să cauți rime, ritmuri la poeme,Și nimenea să nu te bage-n seamă. Să intri-n transă, să auzi cum gemeDurerea-n versuri, când compui o dramă,Mai bine-o ironie-n epigramă,Căci poezia-i pierdere de vreme. Când scrii catrenul, n-ai de ce te teme,Îl scrii pe-un colț da masă, într-oContinuă lectura „Alexandru Popa”
Arhive categorie: Fără categorie
Coca Elena Mahalu
Când nu mai poți fi de-ajutor Când nu mai poți fi de-ajutorPrieteniile-ncet, mor,Pe rând, oamenii se retragRămân doar cei ce-au avut dragDe tine și sufletul tăuȘi ți-au fost alături, mereu. La greutăți și la necazCând lacrimi au curs pe obraz,Mulți au trecut, nepăsătoriȚie lăsându-ți reci fiori,Tăciuni în sufletu-ntristatSuspine, sub ceru-nstelat. Când nu mai poți fiContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”
Didi Grosu
Mă-nchin dimineții N-aveai diamante să îmi oferi în dar,Doar plante, tot câmpul mi l-ai pus în ierbar,Seva vieții-mi toarce invers azi, fuiorul,Ramuri noi de sălcii prind în brațe dorul,Mâțișori pândesc pe-a lacului oglindă,Lacrima din rouă-n zori ar vrea s-o prindă, Când tu mi-așterni în cale covor de verde crud,Să gust în clipe viața, cu farmeculContinuă lectura „Didi Grosu”
Georgeta Rada
DEZILUZIE( Din capitolul Scrisorile unui poetVolumul în lucru ,, Fata de rouă”) Era pentru întâia oarăCând am lăsat la amanetDoar pentru tine, domnișoară,Un vis și primul meu sonet, Să-ți iau inel de-argint din lunăȘi în trăsura mea de flori,Să vin în noaptea ta nebună,Nebună de privighetori, Să te răpesc până în zori,Să înhămăm albaștri fluturiAscunșiContinuă lectura „Georgeta Rada”
Gabriel Cristea
Pe la Porțile Poemei Curg și curg lacustre timpuri,delte oglindind pe cer;Cotropite de nisipuriape în derivă pier. Noaptea, prin năluci mă cerneal dumbrăvii molcom vânt;Mi-s trăirile perene,ca o frunză sub descânt… Simt lunar copacii care,foșnitori curgând pe bolți,sunt esențe solitare,răscolind silveștri colți. Parcă-s pânzele triremeiselenare și-albe flori;Pe la Porțile Poemeicad din vis privighetori… Și le-adunContinuă lectura „Gabriel Cristea”
Ștefan Olaru
Te caut Îmi sângeră frunza neruptă de ploiCu lacrimi de cer picurat dintre stele.Te caut iubirea tristeţilor mele,Icoană pe suflet cu umerii goi! De cand ai plecat, din speranţe mă rup,Mă pierd în secunda deja sfârtecată.Cum ornicul meu a-ncetat să mai batăÎmi sângeră frunza rănită pe trup… Eşti bine măcar, ai uitat tot ce-a fost?AdormiContinuă lectura „Ștefan Olaru”
Ana Cris
Pădurea Trăiesc prin tine plai curat, mlădiu,cu ramura rotită în aur străveziu,spre creste munții așezați ca pentru cină,păsări gustând din soare libera lumină. Luminișul dintre arbori,case vechi, pădurea lină…de mult au topit în șoaptecaldă lacrima de smirnă,curcubeu ca o aripăintră-n inimă, adiepeste-ntreg pămăntul ierbiicare așteaptă să învie. Nu mai zăbovim pe caleace-nvârte-n galop lumini!S-or așterneContinuă lectura „Ana Cris”
Alberto Serret – traducere: Gabriel Cristea
Câmpuri cu fluturi Trupurile, o, dulci sărmane trupuri umanecu trunchi și ramificații, rădăcini goalebătând aerul: cupe profane, dăruindnopților limbi transpirate, strânsele palme și oase dislocate, cu existență mută,ce urcă prin piele, viguros, smulgând fluturi.Vlăguiți, par aproape ca niște steaguri pusepentru-a umfla luciul aripilor orizontale ce simt inerția, ca lacurile carnaleunde plăcerea-și scufundă ancore stricate.Stând vertical,Continuă lectura „Alberto Serret – traducere: Gabriel Cristea”
George Ceaușu
LUP FLĂMÂND… „O, iarba mea din toate mai frumoasă”Te lași păscută de oițe-n coastăȘi transformată-apoi în brânză grasăȘi pusă-ntr-o sedilă de nevastă. Și vin aceleași oi și pasc otavăȘi se transformă iar în telemeaDe-o ,,albinuță harnică” în stavă…Când spun așa, n-o fac în zeflemea! Eu ziua toată stau pe lângă oiȘi-n preajmă am și-un câineContinuă lectura „George Ceaușu”
Adrian Vasile Iftime
La Polul Nord tăcerea s-a spovedit pe viață Prin labirintul mării ce poartă izbăviriMă răscolesc epave din lumile trecuteDeși uitarea incă mai sapă în priviriÎn pragul altei drame ce dinții și- i ascute. Se vor ciocni planete pe fruntea mea curândÎn ochii tăi se naște o altă dimineațăIar prin eternitate o clipă strecurândLa Polul NordContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”
