Zbor spre înălțimi

N-AM FOST CU EMINESCU LA PLIMBARE!

N-am stat cu Eminescu la șuetă
Nici cu Coșbuc la o cafea nedulce!
Sub fruntea mea mult mai puțin poetă,
Cei doi stau în odaie cu Neculce!

Nu l-am uitat pe Creangă! E alături!
L-am așezat cu alte nume „sfinte”
Care m-au dus departe de omături,
Să pot călători printre cuvinte!

Îi preaslăvesc pe toți înaintașii:
Alecsandri, Bolintineanu, Blaga…
Din veșnicie ei mi-ndrumă pașii,
Ei îmi aduc cuvinte cu desaga!

Îi pomenesc egal, ca să nu-i supăr!
Vai, cum era să-l uit chiar pe Nichita!
Pe el l-am cunoscut, de-aceea sufăr…
Mi se-nroșește fruntea precum plita!

Ei, toți mi-au șters potecile de gheață!
Nu merit eu să le fiu omologul!
Tare m-aș bucura să fiu de față
Când veșnicia strigă catalogul!

N-am fost cu Eminescu la plimbare,
Prin Cișmigiu, pe-aleile bătrâne!
Sunt mic și n-am să fac nicio schimbare!
Rămân ce sunt, iar lui îi zic „Stăpâne”!

Redactor: Florentina Savu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

UN POM SĂDIT…

Un pom sădit de tine la drum ori la fântână,
La poartă, la răscruce, udat cu a ta mână…
În câmpul gol, oriunde: pe mal de iaz, toloacă –
El este a ta urmă și bine o să facă:

La un drumeț – o umbră când soarele prăjește,
La altul îi dă fructul și foamea-i potolește;
La unul – două vreascuri, s-aprindă foc cu ele,
Pe altul îl dezmiardă cu tril de păsărele.

Albinele-i strâng mierea când creanga-i înflorește.
Pe ploaie, vijelie, el te adăpostește.
Un pom sădit de tine, un copăcel doar, frate,
Rămâne amintire pe mulți ani mai departe…

Chișinău

Redactor: Nela Viorica Boca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

De vorbă cu Dumnezeu

Printre fantezii,
Arse-n erezii
Ades Te-am vândut,
Viața mi-am pierdut.

Și n-am înțeles
Ce păianjeni țes
Peste chipul Tău
O, Iisuse-al meu

Apoi te-am zărit
Dar nu m-am smerit
Și-n hău am căzut
Fiindcă n-am crezut

Că-mi Vei fi mereu
Când îmi va fi greu
Deși Te iubeam
Si-ades Îți vorbeam

Nu puteam a sta
Dinaintea Ta
Când în gând nespus
Vorbe grele-am spus

Iar când m-Ai strigat
Nu te-am ascultat
Și m-am dus în jos
Spre cel fioros

Cerând ajutor
Spurcăciunilor
Care mă chemau
Cu ele să stau.

Am îmbătrânit
Chpul mi-am cănit
Tot păcătuind,
Și de rău vorbind

Pe semenii mei:

• Ce vină au ei?
  C-am fost păcătos
  Și-am picat pe jos

Sper că nu-i târziu
Dar acuma știu,
Iertare să-Ți cer
Iisuse din Cer

Pentru ce-am făcut
Când nu Te-am știut
Azi îngenunchez
Singură oftez

Sper că nu-i târziu
La Tine să viu
Fiindcă Te-am aflat
Și-mi Ești…Împărat

Redactor: Florentina Savu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

CĂZU PESTE LUME TOAMNA

Și-ndeasă pofta în răpciune,
cu soarele-n latent descântec,
la rând, căzu pe lume toamna,
si greierii nu-i dau de cântec.

Ce țanțoș umblă autumna,
din august sustrăgându-și au-l!
Și-ncepe naltul la columnă
în păsări asmuțind babaul.

Copacilor mână stupoarea
și ce război cu frunza pală!
Nuntind prin vii, livezi și crânguri,
râde a cântăreață cheală.

Prestelca i-o zburlește vântul,
își pune răcorilor funde.
Căzută-i peste lume toamna,
și tu nu vii, că n-ai
de unde…

Redactor: Nela Viorica Boca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Five o’clock

De ieri și până astăzi incape lumea-ntreagă
Doar eu cu nemurirea mă joc pe caldarâm
Când toamna asta lungă încearcă să culeagă
Pentru o noapte basmul despre un viu tărâm.

Cu capu-n nori iubito m-am rezemat de astre
Deși prea greu mi-e trupul nu vreau să îl dobor
Azi floarea primăverii s-a clătinat din glastre
Și timpul de pe frunte nu pot să-l mai cobor.

Reinventăm proverbe din bruma dimineții
Când strugurii invie din ultimul parfum
Noi ne iubim prin lume ademenind poeții
Să nu ne lase pradă perdelelor de fum .

Iar întâmplarea veche nu știe să aleagă
Niciun cuvânt ce moare, bătând pasul pe loc,
De clipele trecute nimic nu ne dezleagă
Sub frunzele de toamnă visăm un „five o’clock”.

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Nici nu regreți

De vânt ai semănat, culegi furtună,
nimic nu te salvează de ce-ai dat,
nu-i nimeni să-ți mai cânte azi în strună,
c-amarul dintr-o cupă-ai tot vărsat.

Te-ai răzvrătit pe tine și pe lume,
și-ai aruncat cu tină și noroi
crezând că nu mai este vreme bună,
că nu mai este timp pentru-amândoi.

Și-acum regreți, nu-ți pare că-i tardiv?
și-oricât ai vrea, nimic nu mai îndrepți,
ai cam pierdut și schiar definitiv,
o mică scuză, nu-nseamnă că și ierți.

Redactor: Nela Viorica Boca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

TE-AM RĂTĂCIT PRIN GÂNDURI

Te-am rătăcit prin gânduri, prin doruri și suspine,
Prin zile fără soare și nopțile senine,
Prin dimineți închise în ceașca de cafea,
Prin zorii ce-mi zâmbesc din fald de catifea.

Te-am rătăcit prin suflet, pierdut în amintiri
Și numele ți-am scris pe flori de trandafiri
Dar, toamna a venit și vântul a suflat,
Petalele de floare în zări le-a împrăștiat.

Te-am rătăcit prin timp, prin veacuri și secunde,
Fără să știu vreodată că timpul hoț te ascunde,
Fără să știu vreodată că timpul e hoț mare
Și fură fără milă și fără de îndurare.

Te-am rătăcit prin ierni ce-au trecut peste noi,
Te-am rătăcit prin vânt, furtună și prin ploi,
Te-am rătăcit prin val de mare înspumat,
Fără să vreau, te-am rătăcit în veșnicul oftat.

Te caut prin nămeți de gânduri troienite,
Te caut prin secunde de timp uitat albite
La încheietura timpului te caut neîncetat
Dar, tu ai dispărut, uitarea te-a furat.

Te caut neîncetat prin tăceri nesfârșite,
Prin lungile așteptări și visuri neîmplinite
Te caut prin deșertăciunea cuvântului nespus,
Prin stropul de lumină ce stă într-un apus.

Te-am căutat întruna, mereu, neobosită,
Prin șoapte și dureri, prin clipa miruită
Dar, azi ești rătăcit printre gânduri cernite
Printre cărări de suflet și doruri pustiite.

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Viziune

Seară-mbrăcată-ntr-un gri obosit,
din camera pustie privești copacii uscați,
portrete vechi, atârnate de pereții decojiți
și-o ultimă carte necitită mai stă pe masă…
înghițindu-și cuvintele.
Tristețea închisă-n dulap urlă nebună,
sufletu-ți imploră natura, se vrea de cristal
în carnea care doare, rostind cuvinte;
rămâi ancorat în acea dimensiune,
ca un fluture
ce și-a lipit aripa de geamul timpului.
Privești cum te desprinzi de trup și suferi;
în ochii incolori,
stă timpul care va veni,
plutești în derivă…îți taci cuvintele,
îți negi sinele,
te vezi căzând în brațele întunericului…
O voce îmi spune
că-n fiece seară de gri ponosit,
tu ești în lumea ta,
în tine întâiul cuvânt a murit,
așa te-ai dus,
precum lumea din lumea ta…

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț