Zbor spre înălțimi

Nu mă mai tem?

Sunt obosit și trist? Îmi merit soarta,
Nimeni, de ce îndur, nu-i vinovat!
După ce Dumnezeu mi-a închis Poarta,
Trec printre oameni șters, neobservat.

În contemplarea ludică a Lumii,
M-am tot pierdut și regăsit mereu.
Am fost când rău, când bun, de-a lungul vremii,
Dară am fost vreodată „numai eu”?

De zeci de ani mă chinuie întruna,
Dorința de a ști măcar ce sunt.
Dar am fost laș și, ca întotdeauna,
Pe mine însumi nu pot să mă -‘nfrunt.

Am tot crezut că viața e frumoasă
Și că voi fi cândva și fericit.
Dar nu a fost deloc mărinimoasă,
Iar eu de multe ori m-am calicit.

Lipsind-mă, astfel, și de voință,
Pribeag rătăcitor neînțeles,
Cu sufletul prea plin de suferință,
Regret amarnic Calea ce-am ales.

Nu-mi plâng de milă, deși așa pare…
Un nou capitol Viața mi-a predat.
Speranța-mi este ultima scăpare,
Mai înainte de-a fi decedat.

Regretele-mi, deși, acum, tardive

O binecuvântare, nu blestem! –
Și lacrimile ce le țin captive,
M-ajută-n viață să nu mă mai tem. 

Redactor: Florentina Savu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Imaginea din oglindă

Te-ai dezbrăcat de frici,
te-ai dezbrăcat de oameni care au uitat să iubească
Prin întunericul minții ochiul dansează gol.
Muzica acoperă prima bătaie de inimă
Respiri adânc…
Bântuiți de falsitatea cuvintelor alunecoase,
oamenii îți zâmbesc prietenoși
Așteaptă de la tine
o strângere de mână, o imbratisare caldă,
sau poate nu așteaptă nimic…
Vor doar să te vadă ducând povara singurătății.

Și de acolo, de jos,
tu totuși asculți viata
cu urechea lipită de pământ
Fiecare cuvânt devine piatră făcută cărare.
Furtuna te duce departe
dar o liniște stângace te străbate
de la un capăt la altul.

Nu-i nimic rău în faptul
că singura mângâiere ai rămas tu.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

CÂND RĂSĂRITA…

Când răsărita înflorește
Și-albinele prin flori dau clacă,
E bine armele să tacă
Și trântorul ce tràndăvește.

Dar și-un armistițiu plenar
Să fie pe-ntreaga planetă
Netrâmbițat de vreo flașnetă,
De-o oficină sau ziar…

Când peste tot în câmpul muncii
Se va lucra ca și-n stupine
În omenire fi-va bine…
Și-n liniște ne-or crește pruncii!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Simțiri

Alung tăceri cu sevele pătrate,
Azi lustruiesc a nemuririi cupă,
Încercănez dorințele curbate
„Și te iubesc la echinox și după”…

Bat clopote în turnul nerăbdării,
Aștept ca lava fericirii să erupă,
Îmbărbătez nisipul ars al așteptării
„Și te iubesc la echinox și după”…

Încarcerez trădări, ideile obtuze,
Las podul negăsirii să se rupă,
Spăl amăgiri, cuvinte prea confuze
„Și te iubesc la echinox și după”…

Smulg buruieni de tânguiri amare,
Din câmpul ce gândirea o ocupă,
Brăzdez iar lutul de simțiri avare
„Și te iubesc la echinox și după”…

Adulmec ploile din ispășire,
Curăț a conștiinței surdă lupă,
Îmbrățișez lumini de izbăvire
„Și te iubesc la echinox și după”…

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Adio, iubite, pleca-voi cu ploaia…

Bătut-am pământul prea mult într-un loc,
De flori vestejite va geme odaia,
Prinzând nemurire-n aripi cu pene de foc.

Pe mine doar chinul, de tine m-a legat
Și un blestem ce-l port în oase până-n moarte:
Ca să iubesc tot singur, cu sufletul meu dat,
De dragoste bolnav, de ea să nu am parte…

Ah, am tânjit iubire, așa eu m-am născut,
Cerșind din ochii mamei sărut după sărut;
Nebună de iubire, nebună m-a făcut,
Nebună până-n sânge am fost de la-nceput!…
Ce frântă fericire și-n inimă ce crunt,
Să dăruiești safire pe un nisip mărunt…
Aceasta-i grea sortire, de parcă-n timpuri, eu
Am fost cândva iubire, căzând din Empireu…

Adio, iubite, pleca-voi cu ploaia…

Și-n picuri după picuri m-oi prăbuși-napoi;
Pe frunte-ți, pe buze-ți, în mii te-oi îmbăia
Și-om împărți din unul care se cheamă noi…

Nu-mi face din nou lacrimi, c-atunci voi fi potop,

Și-n cerul lui, iubirea… adânc o s-o îngrop…

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

PE CINE AM SALVAT UCIGÂND TÂRFA FLUIERĂTORULUI

Eu cobzarul mereu melancolic
eu cobzarul mereu duios
am ucis târfa fluierătorului
pentru că târfa fluierătorului îl trăgea-n jos
pe fluierător.
Fluierătorul era al dracului de talentat
și târfa aia de falsă fluierătoare
îl ducea la ruină –
fluierătorul fluiera a pagubă
toată ziua,
nu mai compusese nimic de foarte mult timp.
Înțelegeți?… cariera mea de melancoloc cobzar fiind strâns legată
de cariera lui de mare fluierător.

Redactor: Florentina Savu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

PUFĂIALA

Plămânii mei ardeau mocnit pe rug
Cu fum tabacic stacojiu și dens
Iar ochiul meu hipnotic centrifug
Era jilav cuprins de un condens

Țigări bătându-mi cuie în coșciug
Ardeau ca frigăruile prea groase
Și îmi făceau la deget beteșug
Carbonizându-mi pielea pân-la oase

Aș fi fumat chiștocul cu fitil
Dar în scrumiera veacului imens
Toți câți au fost bolnavi în mod stabil
În urnă au ajuns ca scrumul dens

Așa c-am renunțat să mai fumez
Și nici scrumieră nu mai am pe masă
Cu nicotina nu-mi mai parfumez
Plămânii și picturile din casă

Mă simt mai bine și îmbobocesc
Că nu avea vreun rost să pufăiesc

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

SĂRBĂTORI CU TATA

Înainte de Paști
tata cumpăra
câte o halva dulce,
o cutie de cafea
fără niciun parfum
câteva cristale de zahăr
invelite ca odoarele sfinte,
în foița subțire pentru tutun.

Privea visător
pietrele de pe munte
grija zilei de mâine
n-avea început, nici sfârșit,
nouă ne scria că e bine,
sănătos ca-nainte,
și că muntele a fost biruit,

Fruntea lui arăta
ca o brazdă nesemănată,
umbra se lungea peste flori,
eu strigam fericit ,, tată, tată „
când mă ridica la icoane
de subțiori…

Înainte de Paști
tata cumpăra
câte o halva dulce,
o cutie de cafea
fără niciun parfum,
câteva cristale de zahăr
învelite ca odoarele sfinte
în foița subțire pentru tutun.

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț