Zbor spre înălțimi

Puritatea vieții

Cu pași lenți,
parcurg labirintul vieții,
ascultând,
parcă vrăjită,
fiecare respirație
absorbită
de melodiile
ce izvoresc din fiece Nimfă;
magia se-mpletește
pe sub genele-mi lungi,
proiectându-se
acolo unde
nimeni n-a cutezat
să ridice voalul
pentru a culege
puritatea vieții.

Conciliere cu moartea
    
Târâi existența
neființei mele pe podelele tocite
de tălpile pline de crăpături,
câte-o lacrimă se desprinde
din călcâie, oftând a jale…

S-au despuiat mușcatele
a nu știu câta oară,
pârâul iarăși, și-a băut apa,
iar nucul,
nucul cel bătrân
din frunzele-i moarte,
leagăn mi-a pregătit…

Privesc peste umerii-mi grei,
la poteca de odinioară,
ce coboară din munte
plângându-mi pașii…

Eu, eu îmi număr zilele rămase,
pe pulpa degetelor roase…

„În viață, doar moartea se așteaptă.”

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Când apusul își stinge culoarea

Într-o zi am să plec pe al stelelor drum
În cătunul de naștere-al Lunii,
Și-oi trimite spre voi adieri de parfum
În amurguri cu jar în petunii.

Voi veni uneori cu arome de mir,
O aripă în umbra pupilei,
Sărutând cu nesaț picătura de nor
Voi fi ploaia din gleznele zilei.

Prin fânețe-oi rămâne treierând amintiri,
Când lăutele ierbii or zice
Cântec vechi de pământ, răsunând în doiniri
Despre clipe ce-acuma-s ferice…

Privitor spre Pământ, din ținutul de sus
Unde dragostea nu-i cu măsură,
Am să scriu un răvaș pe un țărm efemer
Ce-și alintă nisipul sub lună.

Cei ce azi mă-nțeleg, m-or simți împrejur
Când în mare se-ascunde-nserarea,
Voi fi boare trecând prin al macilor șnur
Când apusul își stinge culoarea.

Redactor: Vaida Mihaela

Redactor șef: Camelia Boț

Am fost şi sunt
        de   Anatol Covalli

Am fost şi sunt. Am fost în începuturi
încrezător, senin şi plin de-avânt.
Sunt azi, bătut de ale vieţii cnuturi,
o frunză ce-o să intre în pământ.

Am fost şi sunt. Ce amintiri sublime
îmi povestesc de tinereţea mea!
Sunt înţelept şi plin de profunzime,
dar crucea ce o port e tot mai grea.

Am fost şi sunt. Speram, îmi făceam planuri,
cântam încrezător, aveam idei,
sunt încă plin de-acele mari elanuri
însă le văd fugind de anii mei.

Am fost şi sunt. Prea repede trecură
acele vremuri ce ardeau intens.
Sunt încă-n ele. Însă viaţa dură
prin care umblu are umbre-n sens.

Am fost şi sunt. Şi totuşi simt în mine,
în suflet şi în inimă,  fiori
care-îmi şoptesc că-n viaţa care vine
voi colinda râzând numai prin zori !

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

ARUNCĂ POVERI!
Georgeta Radu

Sisifice poveri pierd rostul vieții,
în drumul lumii pe versanții vremii,
în nopți târzii sau miezul dimineții,
în goana măsurată în decenii.

Zadarul vieții-ntunecă simțire
și golul e-adâncit prin nerăspuns
ce crește, ‘n pofta de îmbogățire,
un vierme, care sapă-n om, ascuns.

Zi după zi, crezi că păcălești Moartea,
zărind comori în orișice gheșeft,
uitând că ea își ia tot timpul partea,
vânzându-ți doar nimicul pentr-un left.

Aduni averi, dar poți sfârși în urlet,
la vremea secerișului promis.
Toți banii lumii nu țin loc de suflet
și nu-ți deschid un drum spre Paradis.

Sisifice poveri pot fi-aruncate,
dacă privești în ochi cerul senin,
zi după zi, trăind în simplitate,
nevrând să fii decât un bun creștin.

Redactor: Vaida Mihaela

Redactor: Daniela Konovală

PORTRET

Mi-e dor de toamna din grădină,
Când vântul flașnetar cânta
Pe armonii de violină
Povestea mea, povestea ta..

Te mai aștept pe banca veche,
Privirea-mi caută în zadar,
Căci toamna noastră nepereche
E în album, într- un sertar.

Doar eu mai sunt în parc și plouă,
Și dorul meu, ca mine trist,
Mi-a împărțit lumina-n două,
El, ambulantul portretist.

În mâna lui lumina doare…
Amestecă și umbra ta,
Pe cea din ultima scrisoare
Ce-a adormit pe perna mea.

Ciudat portret, e în cărbune
Și a ieșit urât de tot!…
L-a și semnat cu niște rune…
A le-nțelege nu mai pot.

Și plouă, n-are ochi portretul
Ci lacrimi care se preling…
Ce plouă!… N-a venit poetul…
Și-n parc luminile se sting.

GEORGETA RADA
5 septembrie 2021

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Și toamnă iar…

Adie iar o toamnă a-ntristare
În viața ta, în viața mea păgână,
Se mistuie răstimpu-n calendare,
Un murmur trist natura doar îngână.

Și te privesc tăcut, și-aș vrea să-ți spun
Că nu mai pot, mereu, în al meu gând,
Să te divid, apoi să te adun,
Să număr toamnele pe rând.

Nici nu mă mai pricep să te strecor
Printre absurde semne de-ntrebare,
Să-mi fii ba coregraf, ba regizor
Pe scena dragostei ades imaginare.

Și mă privești pierdut și nu-nțelegi
Cum, deodată, vara asfințește,
De ce de mine vreau să te dezleg,
De ce, subit, iubirea se sfârșește.

Marilena Răghinaru

Redactor: Vaida Mihaela

Redactor șef: Camelia Boț

CU CAPUL ÎN NORI

de Marian Florentin Ursu

*

Sunt doar un om cu capu-n nori,
Ce toarnă vin peste cuvinte
Când pleacă stoluri de cocori
Cu toate-aducerile-aminte

Nu sunt nici bun, nu sunt nici rău,
Nu vreau nimic, nu cer nimic,
Mă-mpiedic de destinul tău
Sau e oraşul foarte mic

Pe câmpuri sunt prea multe flori,
Pe drum prea multă inerţie,
Sunt ca un clopot printre nori
Bătând prin camera pustie

E-atâta toamnă între noi
Şi –o gară vrea să ne despartă
Şi cad salcâmi cu tot cu nori
Pe poarta-ţi veşnic încuiată

Tu calci pe frunzele de tei,
Eu calc pe propriile-mi gânduri,
Mi-e plin paharul de idei
Când scriu aceste simple rânduri

Abia mă mişc din locul meu
Pe jos e plin de visuri sparte
Când pleci, eu mă lovesc mereu
De frunze vii, de frunze moarte

Sunt doar un om cu capu-n nori,
Şi torn tăceri peste cuvinte
Când pleacă stoluri de cocori
Cu tot ce-mi mai aduc aminte

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

SĂ-MI FII…
M-am dezbrăcat de tine
Cum mă dezbrac de-o haină
Și te-am ascuns în mine,
Cum se ascunde o taină.

Te-am așezat sub pleoape,
Să-mi fii mereu privire.
Când bate miez de noapte,
Să-mi fii o tresărire…

Să-mi fii o amintire,
Ce-mi stă ascunsă-n gânduri
Și filă de iubire,
Citită printre rânduri.

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Miroase a toamnă
(an publicare: 2019, reeditare 2023)
Autor: Andreea Văduva

Miroase a toamnă, minunată doamnă,
A frunză căzută din ram descusută,
De vântul ce-adie a nostalgie.

Miroase a toamnă, minunată doamnă,
A ploaie posacă ce parcă ineacă,
Totul în jur cu stropul ei sur.

Miroase a toamnă, minunată doamnă,
A lacrimi, a dor, a zbor de cocor,
Ce duce departe seninul din toate.

Miroase a toamnă, minunată doamnă,
Bacoviană, tristă, sumbră, pesimistă,
Miroase-a oameni goi, printre ei și noi.

Redactor: Vaida Mihaela

Redactor șef: Camelia Boț