Zbor spre înălțimi

Rodica Ochiș

Lacrima trandafirului

Își plânge trandafirul lacrima
Pe firul ierbii care l-ai călcat,
Trecând cu gândul și cu patima
În nopți târzii cu cerul înstelat,

Să culegi aroma dulce-amară,
Să o strecori în sufletu-nsetat…
Penița uitată-n călimară
Tînjește dup-un dor înrourat

Născut din roșu-aprins de catifea ,
Un orizont întreg a colorat
Să-și lase asfințitu-n palma mea.
A vântului necunoscut oftat

Să-mi cânte la fereastră simfonii,
Compuse din fiorul unui dor,
Să nu ne fie clipele târzii,
Când ceru-și cerne umbra dintr-un nor.

Din lacrimile ploilor ce cad,
Trandafirul a ales trei boabe
Să picure pe sufletu-mi de jad,
Cu patima ce-otrava ei o soarbe.

Iarba frematândă-ți poartă pasul
Pe malul gândului însingurat,
Atunci când îți vei trăi popasul
Pe brațele de dor înrourat.

Eternități promise

Te cere șoapta mea însingurată
Ce se-adâncește în clipele târzii,
În ea, raza de soare strecurată
Îți încălzește nopțile pustii.

Daca-aș putea ți-aș da o fremătare
Prin ramuri desfrunzite dintre gânduri,
Cu primavara mea le-aș îmbracă în floare,
Să-ți fiu o poezie printre rânduri.

Să mă culegi cu mâna-ți tremurândă,
Să mă așezi pe boltă printre stele,
Să-ți fiu pe-altar de foc ofranda blândă
Ce te-a salvat din joc nebun de iele.

Păcatul o să-l port o veșnicie
Să nu te-atingă negura uitării,
Să fiu izvorul tău de apă vie,
Din el să sorbi nectarul vindecării.

Și dacă toate-acestea te vor cere,
Să-ți faci culcuș în ale mele vise…
Vei șterge lacrimile mele grele,
Să-mi dăruiești eternități promise.

Rodica Ochiș

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia zilei, grup Zbor spre înălțimi

Reverie ~Iancu Cătălin~

Zile se scurg
Înspre amurg,
Mult prea grăbit
Spre infinit,
Pași rătăciți,
Muguri striviți,
Stele se sting,
Îngerii ning,
Clopote bat
Pe înserat,
Un alb catarg
Se pierde-n larg,
Mări fără fund
Taine ascund,
În ceas târziu
Un vers mai scriu,
Născut din patimi,
Stropit cu lacrimi,
Vreau să fiu iar
Spirit hoinar,
Să zbor râzând
La tine-n gând,
Să te cuprind,
Să mă aprind,
Să îți sărut
Cuvântul mut,
Buzele moi,
Umerii goi,
Să ne iubim,
Să-ntinerim,
Cuplu de vis
În Paradis. Câtălin Iancu

14.02.2021

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia zilei, grup Zbor spre înălțimi

NUNTA DE FLORI
Autor:Mirela Butacu

La tine-i încă iarnă, iarnă siberiană
Și arctică-i privirea din gânduri cenușii
De-aceea-ți scriu iubite cu-a primăverii pană
Ce-o-nmoi azi în cerneala de muguri timpurii.

Voi pune mult, mult soare în versurile mele
Polenizându-ți calea spre inima-ți cu dor
Și-un Paradis albastru din mii de viorele
În tine se va naște, cu fluturi mulți în zbor.

Să-ți curgă primăvara prin gânduri și prin vene
Și mugurii de zâmbet să se desfacă iar
Nimic să nu rămână din vechile troiene,
Să-nvie colțul ierbii din albul glaciar.

Să-ți umple liliacul privirea de petale
Cu ea să mă întâmpini la nunta cea de flori
Să-ți fiu din nou mireasă în timpuri noi, florale
Să ne cunune cerul cu-albastrele-i culori.

Dansa-vom sub magnolii tangoul vieții noastre
Și reîntoarse păsări suav ne vor cânta,
Răscolind prin zodii, găsi-vom cele faste
Să ne surâdă soarta, în vremi ce vor urma!

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Maria Defrancz

LA GEAMUL CU RÂNDUNELE

Norii plini de rândunele străbătură drumul lung,
Printre ploi și vremuri rele care penele le smulg.

Poartă haine de mătase negre de cărbune stins,
Papioane roșii toarse și cămăși pe care-a nins.

Văd pe cer cum se întoarce norul viu de rândunele,
Primăvara iute-și coace, raze dulci prin rămurele.

Până seara construiră cuib din paie și noroi,
Iar din pene pregătiră paturi pentru puii goi.

La geamul cu rândunele, iasă puii din găoace,
Iar o mână dintre stele, vine ca să îi îmbrace!

Înc-o primăvară zboară, cine le-o mai număra,
Și la geam a câta oară vine rânduneaua mea?

Maria Defrancz
06 03 2021

Redactor șef Camelia Boț

Maria Chivăran

PRIVIND APUSUL ~Maria Chivăran~

Privind apusul,
Gândul pleacă hoinar către tine.
Te chem în gândul meu
Să fii lângă mine.
Este spactaculos
Când valul stropește faleza.
Îti trimit spectacolul grandios,
Când mii de curcubeie,
Ce cântă uvertura
Nopții de basm,
Ce trage cortina.
Peste soarele plecat la culcare,
Daincolo de zare.
Cerul sărută marea,
Luna strălucește,
Privesc cerul cu stele.
Din patru puncte cardinale.
Luna își oglindește,
Chipul îndrăgostit.
Privind peste umăr
Soarele adormit.

CAUTĂ-MĂ

Caută-mă, în sufletul tău
Acolo, mă rătăcesc mereu.
Ți-am lăsat o rază de soare,
Să te-alinte cu candoare.
Caută-mă pe câmpul cu maci
Acolo, vei găsi scânteia de iubire,
Ce sufletu-ți va mângâia
Și vei simți a mea fericire.
Caută-mă, când stelele răsar,
Pe ale parcului alei.
Vei găsi scânteia de iubire
Și vei afla sublima fericire.
Caută-mă, pe nisipul fierbinte
O scoică din mare o perla îți întinde.
Să te vadă fericit,
Să te simți din nou iubit.
Caută-mă, în inima ta
Acolo, vei descoperi cerul cu stele
Din inima mea.
Vei regăsi Petalele iubirii tale.
Iubirea-i floare de cireș,
Niciodată nu dă greș.
Va inflori pe ramurile inimii tale
O vei recunoaște pe cale.

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia săptămânii, grup Zbor spre înălțimi

A mai rămas

A mai rămas o umbră tristă
Din tot ce s-a numit iubire
Și nu știu, azi, de mai există
Un drum măreț spre fericire.

A mai rămas o amintire
Ce se va pierde în trecut
Și-n taină va pleca-n neștire
Pe un drum nou, necunoscut.

Miros tristețea de departe
Și milă mi-e acum de tine,
Doar visul mai îngână-n noapte
Tăcutele urări de bine.

Privesc cu ochii plânși și goi
O depărtare necuprinsă,
Prăpastia ce-i între noi
E-așa de mare și de-ntinsă!

Mă-mbrac în negru absolut
Să duc durerea mai departe.
Mi te-am dorit atât de mult!
Dar viață crudă ne desparte.

…………………………………….

Aștern tăcută pe hârtie
Gând istovit de așteptări
Și-aș vrea, această poezie,
S-ajungă peste mări și țări.

Cristina Ghindar Greuruș – poet debutant
Coordonator – doamna Florentina Savu
Grup – Zbor spre înălţimi
08.02.2021

Eşti…
Eduard Bucium

Femeie ce ştii a rămâne frumoasă
Chiar dacă sub pleoape ți-e roua sărată,
Cu gleznele fine dar talpa crăpată,
Slăvită să fii că ți-e casa „acasă”!

Martiră nescrisă în rândul cu sfinţii,
Tu porţi rânduiala bunicilor tale,
Pe tocuri, desculţă, urmezi doar o cale
Și-ți aperi menirea de mamă „cu dinții”

De visele nopţii vorbesc numai ochii
Când plouă în ei ori mijesc răsărituri,
Din taina puterilor tale cresc mituri,
Dar tu le ascunzi între falduri de rochii

Eşti mamă și soră, iubită și muză,
Și pâine pe masă, și „sare-n bucate”
Eşti cântec de luptă: „fii tare, bărbate!”
Eşti floare pictată pe-un pat de lăuză

Eşti dor de flăcăul în deal dus la coasă
Și ești rugăciunea din vreme de seară
Când totul e iarnă, tu ești primăvară,
Femeie ce ştii a rămâne frumoasă…
16 februarie 2021

Steaua fără nume ~Iancu Cătălin ~

Prinde-mă de mână, du-mă sus ,la nori,
Alungă-mi tristețea c-un sărut aprins,
Desenează-mi vise în mii de culori,
Vreau să îmi fii vară pe-ntregul cuprins .

Strânge-mă în brațe, mă simți cum vibrez?
Aprinde-mi pe cerul nopții galaxii,
Doar iubirea noastră să ne fie crez,
Să culegem macii roșii din câmpii.

Ninge-mă în suflet cu aripi de dor,
Mai plouă-mi în gânduri lacrimi din ochi verzi,
Spune-mi o poveste să adorm ușor,
Leagă-mă de tine strâns, să nu mă pierzi.

Prinde-mă de mână, hai să alergăm
Dincolo de zare, dincolo de lume,
Să deschidem ochii larg și să visăm
La o stea a noastră, steaua fără nume. Câtălin Iancu 24.02.2021

E viața ~Cristina Ghindar Greuruș~

În văi se prăbușesc cascade,
Pe vârfuri se înalță soare
Și păsări zboară în arcade
Plutind în stoluri visătoare.

Pe munți sunt foșnete ascunse,
În mări, luciri tremurătoare,
În suflet, taine nepătrunse
Acoperite de splendoare.

Pe dealuri e mirosul viei
Învins de roua dimineții,
La câmp e trilul ciocârliei
Care surâde iarăși vieții.

Și totul este din natură,
Mirosul rânced al pădurii,
E apa cristalină, pură,
Surâsul tainic al trăirii.

Și e candoarea tinereții,
E zâmbetu-nflorit pe față,
Nescrisul vers al frumuseții,
E viața care te învață.

Cristina Ghindar Greuruș – poet debutant
Coordonator – doamna Florentina Savu
Grup – Zbor spre înãlţimi
26.02.2021

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia zilei, grup Zbor spre înălțimi

ȘOAPTE Autor : VIO STERIAN

Mi-a șoptit în vis tăcerea nopții,
Despre sărutarea ta divină,
Îmi stătea-n singurătăți pricină,
Dintr-un vis lăsat la voia sorții.

Mi-a șoptit iar noaptea despre tine,
Scormoneai prin visuri amintiri,
Strânse-n palma vechilor iubiri,
Dintr-un oarecare dor de mine.

Mi-au tăcut și șoaptele din nopți,
Nu te mai găsesc trecând prin visuri,
Ard coșmarurile-n flăcări paradisuri,
Și-mi cresc ziduri înalte-n loc de porți.

Mi-a șoptit și inima tot despre noi,
Cum c-aș fi eu un nesfârșit izvor,
Tu, căprioara care-mi bea din dor,
Într-o pădure exilată de-amândoi.

Vino la mine-n vis de dor în noapte,
Lasă-mă să-ți sărut iar sânul crud,
Să îți fac din iubirea sufletului scud,
Și-apoi să-ți vindec buzele de șoapte.

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Nelu Cazan

…dă-mi timp, şi am să mă dau pe mine
Dă-mi timp să pot să-ţi fiu aproape
Şi primăvara care vine
Să nu mai împrăştie moarte.
Dă-mi timp, că eu nu am, l-am irosit
Pe atâtea lucruri nefolositoare,
Dă-mi timp, ca să mă satur de iubit
Să te iubesc pe-un colţ de soare,
De-aş avea timp
Eu l-aş da tuturor
Indiferent de ziuă şi de noapte
Dar nu mai am şi sunt doar călător
Mă-mpart doar între naştere şi moarte.

Nelu Cazan / 06.03.2021.

ACROSTIH-
(ACROSTIHUL:Te iubesc mult dragostea mea)

..de ce te întrebi aici mereu?
Căt te iubesc, căt te doresc,
Când eşti aici în pieptul meu?
Tu chiar vrei să înnebunesc?
De ce îmi aduci mereu
Atâtea lucruri din trecut,
Ţi-am tot jurat credinţă-n minte
Vrei să-o ei iar de la început?
Aşa cum tu îmi eşti departe
La fel şi eu aici îţi sunt
Dar, te iubesc pe semn de carte
Pe Crucea Sfântului Mormânt,
Mă faci să jur, mă faci să plăng
Din nou să-mi fie dor de tine,
Eu te iubesc şi acum în gând
Şi mi-aş dori să fii cu mine.
Of Doamne! cât mă chinuieşi
Nu e iubire, ci blestem,
Aici trăirile lumeşti
Sunt amăgire şi pelin.
Eu îţi voi scrie şi la noapte
Iubirea mea de vis şi chin
Aşteaptă-mă pe Semn de carte
De-oi mai fi viu, poate am să vin.
E grea şi tristă depărtarea,
De n-am să ajung să nu fii tristă.
Te rog aprinde lumânarea
Pe lume Dumnezeu există.

Nelu Cazan
05.03.2021
Ţifeşti

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, Pe urmele lui Eminescu, grup Zbor spre înălțimi

Bună dimineața!
Dăm startul la etapa din această săptămână a concursului Pe urmele lui Eminescu.
Tema este ZBUCIUM.
Se dau următoarele versuri eminesciene:

1: „În orice om o lume își face încercarea”
2: „În veci aceleași doruri mascate cu-altă haină”
3: „Nedreptul și minciuna al lumii duce frâu”
4: „Formele se schimbară, dar răul a rămas”.

Veți folosi în creația dumneavoastră doar unul din exemplele date, acolo unde veți dori și doar o singură dată.
Dați titlu poemului, dar nu la sfârșit, ci la început, așa cum este normal.
Nu veți folosi versul citat, drept titlu.
Reproduceți corect citatul și nu uitați de ghilimele.
Mai multe creații, mai multe șanse de a ieși câștigător.
Folosiți imaginea atașată acestei publicații.
Lucrările vor fi trimise de astăzi până vineri, inclusiv (ora 22).
Citiți-vă lucrările de câteve ori înainte de a le trimite.
Asigurați-vă că nu au greșeli pentru care ar putea fi descalificate și că semnele de punctuație sunt puse acolo unde trebuie.

16.02.2021
Vă urez SUCCES și multă inspirație!

Bună ziua tuturor!
Azi îmi revine sarcina de a vă prezenta rezultatele concursului „Pe urmele lui Eminescu”!
Țin să felicit atât premianții cât și pe ceilalți poeți care au participat! Le doresc tuturor succes în viitor și la mai multe creații frumoase!
Așadar, topul este format din cinci locuri și arată astfel:

Mihaela Moisescu
Mirela Cocheci
Iuliana Cozma
Violeta Andrei Stoicescu
Dalia Alina Moldova

Răspunsul la chemări
~Mihaela Moisescu~

„În veci aceleași doruri mascate cu-altă haină”
Își fac cuib în iubire și pun sare pe rană,
În zbuciumul din suflet aceleași doruri strigă
Și prin cuvinte tandre iubirea ne subjugă!

Și căutăm în noi puteri să trecem puntea
Spre visurile noi, să spunem rugămintea
Către un cer deschis și-o mare de dureri
Și așteptăm distins răspunsul din chemări!

Aș desena iubirea pe cerul șevalet
Și dorul și mâhnirea le-aș așeza discret
Pe-o plută împletită pe-un râu de visuri moarte
Și le-aș urzi tăcută să curgă mai departe!

Să nu-mi mai fie dorul prietenul cel bun
Eu vreau să râdă cerul și ochii mei, acum,
Să-mbrățișez cu clipe de veselie timpul
Iubiri să se-nfiripe și să-și arate chipul!

Să simt culoarea verii pe trupul voluptos
Și sub imboldul serii să pot iubi frumos
Amurgul care plânge și inima ta dulce
În clipa ce ne-ajunge, și efemer se duce!

CONSTATARE
~Mirela Cocheci~

Constat că libertatea e doar o utopie,
Iar noi trăim o stare de cruntă reverie,
Ne-ascundem după mască, să nu mai fim empatici,
Ni se impun canoane, ca unor nebunatici.

Și mai constat că dreptul de-a fi și de-a alege
E înțeles, în speță, ca și fărădelege,
Gândirea activată este de fapt o boală
Ce trebuie stârpită din primii ani de școală.

Ceea ce ne unește se cheamă Empatie
Și personalitatea ține făptura vie,
Cu botniță la gură simțirea e strivită
Și personalitatea e îndobitocită.

Fără lumină caldă și hristică simțire
Dual și luciferic spre supraviețuire,
Nevoi de bază: frică, mâncare și confort,
Ce tristă constatare: eu sunt de fapt un mort.

„Formele se schimbă, dar răul a rămas „
Din paradis în haos nu e decât un pas.

3.Dorul sapă răni adânci ~Iuliana Cozma~

,,În orice om o lume își face încercarea”
Prin crivățul de sânge trecând adeseori,
Prin dorul neștiut, adânc precum e marea
Și tulbură trăirea lăsând în suflet nori!

E dorul rană-adâncă ce taie ca o lamă
Bucăți din bietul suflet se rup, nemaivăzut
O amintire vagă cu dulci fiori mai cheamă
În cuget, visul sacru, spre un nou început!.

Sub umbrele trădării stau sfinții și așteaptă
Să pună mir pe rana de nimeni vindecată
Și țin cu îndurare în mana lor cea dreaptă,
Din ramul sfânt, iubirea, ce lumii o arată!

Durerea-și face cruce, în noapte și în zi
Prin om trece oricând un gând al altei lumi,
Din cer coboară îngeri doar pentru-a te iubi
Căci zbuciumul e viața pe care ți-o asumi!

În liniștea vegherii o candelă s-aprinde
Lumina ei zidește în om o rugăciune,
Viața așa-i făcută, te cumpără, te vinde
Dar dacă ai credință nu ești singur pe lume!

Zbucium
~Violeta Andrei Stoicescu~

În orice om se-ascunde acelaşi dor de viață
Dar anii plini de zbucium aleargă nemilos.
Priveşte înainte! Păşeşte cu speranță!
Chiar de e drumul aspru, trudit şi-anevoios…

În orice om se zbate un vis spre împlinire,
Dar aripa-i se frânge, şi parcă uneori,
Nici cerul nu mai cerne un strop de fericire,
Iar visul piere-n noapte, se pierde printre nori.

„În orice om o lume își face încercarea”
Durerea plânge-n taină sub mângâieri de gând
De-ai obosit şi-n suflet te-apasă întristarea,
Ridică iar privirea! Nu renunța nicicând!

În orice om vibrează pe-a sufletului coardă,
Cu tresăriri iubirea-n al inimii senin.
Se scurge-ncet şi totuşi rămâne-n gând curată
Povestea ce-a fost scrisă cu zâmbet şi suspin.

ADEVĂRUL
~Dalia Alina Moldovan~

De multe ori în viață gustat-am nedreptatea,
„Nedreptul și minciuna al lumii duce frâu”
Și oricât de crudă ar fi realitatea,
Nu mă voi lăsa condusă, de al lor, desfrâu.

De multe ori e zbucium, de multe ori e jale
În a mea ființă; și-aș vrea, să pot să înteleg,
De ce minciuna, e cea mai ușoară cale?
Dar și așa, tot, Adevărul, vreau să îl aleg!

Redactor, coordonator Ana Văcărașu

Redactor șef Camelia Boț

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe:

Partajează acest lucru pe: