Flori Cristea

FĂRĂ TINE Am să mor fără tine? Bine! Fie,-am să mor!Îngenuncheat de durere, nici măcar ajutorNu mai cere-al meu suflet. Și de ce să mai ceară,Când zac rupte, aruncate, strunele de vioară, Cele pe care ieri și-a cântat bucuria?Acest cântec de jale-i este azi rapsodia,Ce se scurge în rana nepermis de adâncă.De-ai simți al săuContinuă lectura „Flori Cristea”

Teodor Dume

Timpul, o execuție lentă(Autor: Teodor Dume) Crește în mine ca un aluatnu-i bai zicparcă asist la propria-mi execuțietristețea măcinată măruntîmi intră prin piele am răbdarea unui castor cu degetele încărcate de cuvintescriu ultimul bilet șidin când în cânddialoghez cu singurătatea nunu mi-e frică de moarte cide neputința de a mai ficeea ce am fostsimt cumContinuă lectura „Teodor Dume”

Beatrice Alfred

Plecarea iguanelor bănuieli hașurează șoptitoglinda cu păsări ridate,perdeaua o simetrie răsturnatăîntre asteriscurile nopții,tulpini de aer prind în vocalăteii rememorând amurguldin gesturi și icoane,ceasornicarul improvizează lunadin melancolia iguanelor ciobite,prin zăpezile ficțiuniihieroglife scurtcircuiteazăsurâsul numărului perfect,la târgul de fluturi orașulrespiră opac tăcutul subțiredintr-un somn de inorog,alerg pe partea mea de mirareși trenurile sensului neînțelesdeznoadă amintiridintr-un tratat de cusutContinuă lectura „Beatrice Alfred”

Anatol Covalli

Bine-ai venit!… de Anatol Covalli Salut din partea iernii, primăvară!Te-mbrăţişez cu sufletul, cu dragşi fericit că noaptea mea polarăa apucat să calce-al tău meleag. Când te privesc nu-mi pasă că în minesunt viscole, e ger şi cresc nămeţi.Surâsul tău îmi face-atât de bine,de parcă aş trăi în două vieţi. Sunt fericit că pot să-ți vădContinuă lectura „Anatol Covalli”

Corneliu Neagu

ORA POTRIVITĂ Se lasă peste plopi o altă seară,mai obosită și mai stoarsă de puteri,parcă și vântul care bate-afarăaduce-n pragul casei ce-a fost ieri..Sunt dorurile care vin pe gânduri,plutind ca frunzele căzute din copacipeste izvoarele urcând din prunduri,când vor să te audă dar tu taci..Plecată ești, se simte depărtarea,și umbre de uitări se-adună peste noi,seContinuă lectura „Corneliu Neagu”

Violetta Petre

Poezia se strecoară ca un cântec de vioară…Violetta Petre Sorb din vise elixirul delicioaselor iluzii, încrustate în sinapse de moștenitori vetuștiLacomă ca o flămândă ce-a gustat numai confuzii, lângă drimeri de ocazii, nătărăi, la minte-nguști…Gusturi searbede de vinuri oțețite de blesteme ce-mpânzesc iubiri curate cu otravă și veninÎmi îmbată poezia de la prima-nghițitură, scuip dinContinuă lectura „Violetta Petre”

Irimia-Lucian David

GENEZĂAutor: Irimia-Lucian David Din floarea plină de parfumȘi cu petale multe colorate,Care zăcea acolo lângă drumȘi se uita cu jind la celelalte, Un călător milos și priceputDorind să-i facă-un bine,Un mic boboc, el i-a luat,Apoi, l-a altoit în mine . Și a crescut ca în povești,Chiar într-un an, cât nouă,Așa se-ntâmplă când iubeștiȘi o stropeștiContinuă lectura „Irimia-Lucian David”

Constantin Mosor

ODAIA MIROSEA A DUMNEZEU La noi în sat, când eu eram copil,Copil țăran precum erau destui,Lumină luam din lampa cu fitil,Care stătea în vârful unui cui! Așa era atunci în satul meu.Puținul le zâmbea celor săraci…Și lumea nu fugea de DumnezeuCa să-și îndese lăcomia-n saci! Iar mă cuprinse dorul de ce sunt!Pot eu să uitContinuă lectura „Constantin Mosor”

Constantin Vaciu

Războiul apelor(Constantin VACIU) *fără nici o întrebareapele-au plecat la maremici, cochete sau adânciele nu mai vor în munținici la șes, nici poienițăunde n-au copaci să udeunde omul nu-ngrijeștenici măcar unde pășeșteunde pasărea și codrulau uitat în suflet dorulunde iarba e vândutăpe parcelele din lunăunde piatra poartă-n spatedoar bocancii de armatăși șenile din șindrileapele-au plecat înContinuă lectura „Constantin Vaciu”

Dorel Dobre

PURTÂND AL SUFLETULUI DOR Ascultă murmur de izvorCe dintre steiul stâncilor străbate,Purtând al sufletului dorPentru aceste locuri minunate ! Ascultă cetina de bradPrin care vântul toamna,vara, bate,În ritmul stropilor ce cadŞi-ţi aminteşte tot mereu de toate. Se-aud şi codrii din ParângCe freamătă dintotdeauna,În suflet şi în inimă se strângLacrimi de dor prin vreme una câteContinuă lectura „Dorel Dobre”