Arhive etichetă:biblioteca revistei

O FRUNZĂ DE ANUL TRECUT Ajunge-n fereastră, pe aripi de vânt,o frunză pierdută de anul trecut,aduce pe dungă un gând renăscutdin taine rescrise în sfânt jurământ.Ascult jurământul privind în decorla toamna venită deodată la geamcu visul pe care cândva îl puneamîn rime aduse din margini de dor. Cuvinte nespuse se-adună domolîn note cernute din vechiContinuă lectura „Cornel Neagu”

DE CE-A FOST „IERI”? Spre vremurile ce s-au dusCând nu priveam înspre apus,Privesc acum întrebător:De ce mi-e dor? A fost și soare-au fost și nori,Iar noi prin viață călători,Dar te întrebi când nori nu vinDe ce-i senin? Iară când soarele s-a dusȘi viață noastă-i în apus,Atunci ne întrebam stingheri:De ce-a fost „ieri”? Redactor șef CameliaContinuă lectura „Mirela Cocheci”

Trup de vară De..M.P02.07.2021 Sărut trupul tău de varăÎmbrăcat doar în verde,Sărut tot ce îți este searăCând soarele se va stinge. Sărut sânii tăi în pârgScăldați de roua din zori,Pierind în al tau crângCuprins de dulcii fiori. Îți cuprind trupul candidCu vântul ce suflă a iubireȘi am să te văd zâmbindCăci îmi ești vara minune.Continuă lectura „Paul Matei”

ÎN GARA DE NORDautor: Lucica Nistor În Gara de Nord, pe peronLumini trec cruciș peste șine,Ce duc în spinare un ultim vagonBătrân, pe sub ploi alcaline. Cu geamuri pestrițe privind nicăieriSub pleoapa ferestrei răsfrântă,Așteaptă acarul și-o rută spre cerÎn Gara de Nord, lângă ceasuri se cântă . La gară, acolo, te-aștept la coloaneȘi-i încă devremeContinuă lectura „Lucica Nistor”

TAINA LUMINII INFINITE Lumina infinităîmi este murmurîn tăceriîncurcate…Şi văd cumpicură iubireacu stropi mari,în râul desmarald.Când plopii îşianunţă înflorirea,–sub raza primăverii–toate timpurilecad.Nedefinirea eca un sacrificiuîn sălbăticiasingurătăţii.Tu, crede cătimpul trecenevăzut,fără să-l simţi!E tainaluminii infinite,ca un murmurîn tăceriîncurcate…Flori Gomboş Redactor șef Camelia Boț

ROMANȚĂ CU PARFUM DE IASOMIE ~Mirela Butacu~ Iubite-n vara-n care mi-ai fost dat vis să-mi fii,Te caut prin poeme și flori de iasomiiSă-mi ningi cu șoapte calde pe gându-mi zbuciumat,Să-mi smulgi din piept durerea, ascunsă în oftat.Știi cum se naște roua? e-o lacrimă de stea,Ascunsă-n pleoapa nopții, ce-o simte cerul grea.Sub pași de întuneric, eaContinuă lectura „Concurs, poezia zilei 12 Iunie”

Îmi lipsește zâmbetul tău Mi-au crăpat buzele fără al tău sărut,Cum crapă lutul de dorul ploilorIar peste suflet iubite mi-au căzut,Ceruri întregi pline cu nori de dor! Mă dor nopțile cu fiecare clipăÎn care chipul nu pot să-ți ating,Durerea în piept, nebună îmi țipăCa flacara fără aer mă sting! Zorii parcă nu mai au strălucire,OContinuă lectura „Andrada Ilie”

VIS Eram o noapte grea de hiacintCând m-ai ademenit pe cer,Crai-Nou,Dar eu m-am rătăcit în labirint,Tot căutându-ți taina din halou Și m-am pierdut pe căile lacteeCând nopțile-mi polare dănțuiauÎn nebuloase danțuri salomeePrin galaxii ce nu te cunoșteau. Când m-am întors, căzuse steaua meaLa echinocțiu și … se luminá. GEORGETA RADA 3 iulie 2021 Redactor șefContinuă lectura „Georgeta Rada”

Eu sunt femeia Eu sunt femeia oarecare,Ce-ai întalnit-o într-o searăPășind stingheră pe cărare,Să-și verse focul peste-o vară. Eu sunt femeia neștiută,Ce poartă-n suflet o pădureAdâncă și necunoscută.O toamnă verde-ar vrea să-i fure… Eu sunt femeia cea din umbră,Ce-i îmbrăcată în tăcere,Sunt jarul tău din iarna sumbră,Îți sunt iubire și durere. Eu sunt un labirint enigmă,Oglinda-nContinuă lectura „Rodica Ochiș”

,,Poezia nu este numai artă. Ea este însăși viața, însuși sufletul vieții. Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant”. Nichita Stănescu NASTASICA POPAGÂNDURI INDAMINE(semnal editorial; autor Vasile Bele) ,,Se scurg de-o vreme anii tăi, măicuță,Neputincioasă ești, pasul e scurtat,Vorba ți-e șoaptă, cuvântul prescurtatȘi de statură pari mult mai micuță. Mă-ntrebi adesea cuvinte fără rostContinuă lectura „Vasile Bele”