Arhive etichetă:Poezie

Convalescențe Scheletul mi se contorsionează  Și oasele-mi trosnesc adeseori  E semn că bătrânețea debutează  Iar spaima de azil îmi dă fiori  Când totu-n jurul meu se oxidează  Întreb oglinda ,cine e regina?, Nu îmi răspunde dar îmi sugerează  Că e momentul să îmi fac morfina  În scurta viață astrele ne ceartă  Că stăm ca nișteContinuă lectura „Lidia Zadeh”

…o frunză Azi a bătut la uşa mea o frunză,Întâi uşor, apoi mai apăsat.Întredeschisa uşă a lăsatSă văd cum frigu-i gata s-o pătrunză. Ea m-a privit timid, cu demnitate.Avea sub braţ chiar rebegitul vânt.La ceasul înserării, ceasul sfânt,Cerşeau un semn infim de bunătate. A poposit pe masă. LumânareaPăta cu umbre tenu-i ruginiu,Iar pe pervazul receContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”

CĂLUGĂRIȚA În liniștea serii, cu fruntea sculptată,Pe-o frunză de iarbă, ușor s-a urcatCălugărița …în rugă curatăCu chipul smerit, dar cu gest calculat. Când luna se-arată pe bolta întinsăSe roagă de parcă-ar veghea un altarDar ochii ei verzi ca sticla aprinsăAscund o tăcere cu gândul barbar… Cum stă nemișcată, sculptată-n credințăCu palme adunate a rugă șiContinuă lectura „Ica Gărgălie”

CUMINECĂTURĂ Să asculți păsările,  copiii, ca și pe înțelepții  acestui veac,  strânși în jurul mesei  pe care se rostogolesc  firimituri din carnea  și sângele unui Cuvânt,  Să asculți chemarea pădurii,  piatra, adâncul , inimile împietrite pe caldarîmuri,  iertarea zdrențuită  de ghearele deșertăciunii,  iată pocalul cu lumina zăpezilor  căzute înainte de vreme,  setea care sfâșie cerul, Continuă lectura „Marin Rada”

AM SĂ TE-AȘTEPT Am să te-aștept la colț de anotimp,Să-mi prinzi în plete-un fir de primăvară,Chiar dacă frunza-n codru a ruginit,Chiar dacă toamna se plimbă pe afară. Am să te-aștept la colț de vis furat,Să-mi împletești pe gânduri romaniță,Pe inimă să-mi coși cu fir de trandafir,Și la rever de suflet să-mi prinzi o garofiță. AmContinuă lectura „Eugenia Spătaru (Adnana Radu)”

Nedumeriri În pădurea cu ecouri mute,Ciripește timpul veșnic pe un ram,Urcă fruntea printre nori s-asculteCâte ploi mai stau bisericilor hram. Niciun sfânt nu arde-n rugă hăul;S-au zbătut în noaptea dintre oameni goi.Dintr-o za se rupe-n lume răul,Curge pe prundiș de ceruri doar noroi. Pe o hartă cu povești de gloată,Ochii tăi se-ascund în bălțile cuContinuă lectura „Ionuț Pande”

O  ALTĂ  TINEREȚE ​ Și azi și mâine și-n trecut, mereu, în fiecare clipă, Vom ști ce gesturi ne-au durut, ducând in marea cu ispită! .. M-ai așezat la o fereastră, când fulgii au cernut iubire, S-a răsturnat clepsidra noastră ​ cu fiecare amintire… ​ Din ora mea cea pământească, ți-am dat aroma din livadă,Continuă lectura „Șoimaru Mirela”

LACRIMI DE IUBIRE Iubita mea născută într-o toamnăcu părul negru, mângâiat de vânt,iubirea pentru tine mă condamnă,răpindu-mi chiar și ultimul cuvânt… Iubita mea cu ochii ca pădureaîn care veșnic eu mă oglindescpentru tine străbat nemărginireași la tine în gând mereu sosesc… Iubita mea cu visuri efemeremi-ești candelă aprinsă și destin,îmi ești livada cu parfum deContinuă lectura „Nicoleta Șurpanu”

NOIEMBRIE Noiembrie. Lumina îşi restrângePuterea şi întinderea. Pe străzi,Curg frunze, în agonice parăzi.Copaci şi oameni ftizici scuipă sânge. Vag simbolism. Amiaza întârzíe,Uitată-n labirintul de ciment.Un tânăr candidat independent,Ce şi-ar dori o leafă-n parlament,Îmi milogeşte votul cu-o hârtie. La câţiva paşi, pe lespezi, se-ncovoaie,Dormind, în jeg şi-n zdrenţe, un copil.La fel: independent şi inutil,Încovrigat sub frunzeContinuă lectura „Eugen Dorcescu”

Pod de gânduri Un pod de gânduri mi se face toamnaNeliniști ca frunzele-n zbor se destramăAlergând fericite bat câmpuri și văiÎntr-un dor necuprins și cu ele se duc anii mei. Pod de gânduri se fac în amintiri ce mă dor,Cu iubire le adun sub lăcat și inimii pun zăvor…Era toamnă și frig, soba caldă neContinuă lectura „Paula Abiculesei”