Arhive etichetă:Poezie

Lumini și umbre De-s lumini, se nasc și umbre ce aleargă-n calea lor,Viața e mereu o luptă între umbre și lumini,Când te naști le cuprinzi toate și le aprinzi ușorMai târziu le duci prin lume, alergând printre străini. Timpul curge nevăzut printre degete și gânduri,Și în carne lasă semne, ca un scris adânc și viu,Amintirea-iContinuă lectura „Ioan Avram”

Vremea Cerului Șoptește-mi lin, iubire, șoptește-mi cât mai lin!Când stele-mi cad în poală, pe rând, am pieptul plinDe ale tale zoruri, de dorurile-ți mii…Mă mângâie, ma ceartă, orice, doar să mai vii! Am porțile deschise, zăvoarele-au țâșnit,De-a dragostei vâltoare, și timpul s-a opritSă-și lumineze fața în oglindirea sa,De-atâta primavară, prin flori, râzând, ar sta. Stai,Continuă lectura „Mira Minu”

Clipe infinite Mă înfășor cu liniștea din jur,și cu nesaț privesc depărtarea,las ușa deschisă spre mareaneliniștită, ca un gând și te conjur  Să stai lângă mine, mi-e aripa frântă,un pescăruș în zboru-i lin se avântăscrutând depărtarea și cântăeu, cu ușa sufletului larg deschisă,zbor tăcută și cuminteprin vise, Prin gânduri ce se zbat în van,cum valurileContinuă lectura „Paula Abiculesei”

COPILĂRIE CU CIREȘE ÎN SÂN Rânduitu-s-a iarăși grădinaDupă legi coborâte din stele,Amiroase a ceriu luminaȘi a prunci și a mâinile mele. Râd cireșii ca pruncii la soare,Își anină cercei la urechi,Și-i împart în Duminica Mare,Ca bunicile, taine străvechi. Și din sânul lor plin de cireșeCoborî cu cireșe în sânSă-mi aducă de-acasă depeșeCu mireasmă din floareaContinuă lectura „Georgeta Rada”

Raza… Azi, am ieşit aşa, haihui, pe stradăNu-mi propusesem nicio țintă…Mi-aş fi dorit ca nimeni să mă vadăŞi niciun zâmbet să mă mintă! Mi-aş fi dorit, să fiu doar eu cu mineSă pot privi fără oprelişti…S-aştept o primăvară care vineŞi să mă-mbăt doar cu privelişti! Ştii, uneori, chiar m-aş ascunde-n mineMi-aş tot privi chipu-n oglindăŞiContinuă lectura „Madiana Domnița Lascu”

Ultimul rând clipa trece și trececerneala se uscase pe pagina goalăplecasem în noaptea aceea înstelatămă ajungeau din urmă pașii rămașiseara mă întindeam pe coapsa luniifugise femeia, și timpul plecase la pasploua în tăcere pe geamuridin ochi se scurgeau anotimpurieram fugarul închis într-un ceascăutând chei pentru locul rămasscriam un poemtu plecai într-un tragic romanpana se uscaseContinuă lectura „Viorel Birtu Piraianu”

MIROS DE PRIMĂVARĂ TRISTĂ Vin denii albe- n primăvara strâmbăȘi în mirosul de pelin mor crinii,În alt April între măslini își plimbăIsus  durerea, și -n coroană,  spinii. Pe lună lăcrimează  toți copiiiCare se roagă în cămașă albăSă cadă cerul oblic peste ViiiȘi să le pună- n sân miros de nalbă. Și- n denii urcă semneContinuă lectura „Doina Filip Pavel”

PATIMILE M-adăpostesc la umbra palmei Tale.M-adăpostesc sub nevăzutu-Ți chip.Și-s fericit. Spre zare mă-ntrarip:Drum fără drum și cale fără cale. Lumea-n auz: petrecere și jale.În văz: furtună oarbă de nisip.Mă-ntruchipez la nevăzutu-Ți chip:Cui ruginit în lemnul Crucii Tale. Redactor: Mira Minu Redactor șef: Ionuț Pande Director editorial: Camelia Corina Boț

Dă-mi o scară, inimioară… Trec sfioși, plutind alene, mai la deal de casa mea,Vreo trei nori ducând în palme, nouă pui de rândunea.,, Dă-mi o scară, inimioară, să ajung până la nori!Să le duc o plăpumioară celor nouă puișori. Le-o fi rece când or trece peste vârf de munți înalți.Ia lumina mea din suflet să-iContinuă lectura „Maria Apăvăloaie-Lungu”

RĂDĂCINA IUBIRII ALBASTRE Când timpul se uită  pe gaura cheii,Copiii lui martie-s abia clasa-a treia,Dar cui îi mai pasă? E ziua femeiiȘi știi ce poți face? Iubește femeia! Femeia e cântec, e mamă, bunică…Și câte nu știe să fie femeia?Căderea pe gânduri tot ea ți-o ridică…Iar când e nevoie, aprinde scânteia! Prin trupul femeii trecContinuă lectura „Constantin Mosor”