Arhive etichetă:Poezie

ÎNTR-O CLIPĂ TÂRZIE Iubita mea cu chip de poezieam să te-mbrac în floare de salcâm,dorința-ntotdeauna să ne fiepe-altarul vieții, început de drum… Iubita mea venită printre șoaptela brațul meu, într-o clipă târzie,îți jur că am să te îmbrac la noapteîn parfumul din flori de iasomie… Iubita mea culeasă dintre stelecu dragoste și doruri arzătoare,am săContinuă lectura „Nicoleta Șurpanu”

Măicuță, plânge cerul Măicuță, îmi plâng ochii și-nalță rugăciune,Suntem prea sluți în vorbe, în gânduri și trăiri,E rost de închinare, e rost de-nțelepciune,Să construim cărare cu flori, spre mănăstiri. Azi, frați nu stau la masă și nu-și împart o pâine,Părinții-și urăsc pruncii, iar fiii, pe părinți,Mila în astă lume o știe doar un câine,E vremeContinuă lectura „Cristiana Uliuță”

Așa de trist! Așa de trist acum revii,Din chinul nopților pustiiȘi faci pe drum un ultim pas,Să poți trăi măcar un ceasDin timpul care ți-a rămas! Așa de trist și fără rostSe risipește tot ce-a fost!Și n-ai mai vrea deloc să pleci,Străbați cu greu alte poteci,Tărâmuri cu omături reci… Se prăvălesc și ploi din cerPesteContinuă lectura „Mirela Șoimaru”

Mântuire Îmi ceri,sărutul? Eu nu mai ştiu ce e sărutulŞi…nici nu vreau să-mi mai aduc aminte,Gust roşu de cireşe-amare, când cuminte,Puneai uşor pe gură, sfârşitul şi-nceputul… Ți-aşez din nou albastru tremurat în palme,A fost al tău dar ai uitat şi ai cerut un prețÎn care-un taler de balanță râse cu disprețDe-o lacrimă… Nu îl treziContinuă lectura „Tatiana Pavel”

Nu-i de mirare Nu vă fie teamă să vă îndrăgostiți,aduceți-vă aminte că puteți zbura,voi ați uitat c-ați fost copii cândva,nu-i de mirare că mereu vă-mbolnăviți. Nu mai împrăștiați otravă pe ogoare,nu mai ucideți arborii noaptea pe lună,nu-i de mirare că natura se răzbună,furia ei nu este-ntâmplătoare. Lăsați oamenii liberi, nu-i mai judecați,dați-le dreptul lor, credeți-iContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”

VALS TRIST În noaptea asta doar pe jumătatezăpezile din sânge ni se topesc de dorşi de atâta grea singurătatecad îngerii în trupurile lor cu colţi de lup din ziduri muşcă ploaiavântul se zbate somnoros prin caseşi Dumnezeu şi-a părăsit hodaiasă se-odihnească sfânt la noi în oase ceru-i de scrum şi stelele-s de iascăprin nori deContinuă lectura „Paul Spirescu”

Etalare cu Marseille Când pe drumuri la răscruce nu știam ‘ncotro s-apucÎn trăiri, debusolată și cu gând mereu năuc,Am primit de nicăieri o ciudată îndrumareSă nu rătăcesc prin viață, să nu las la întâmplare,Nici destinul și nici soarta, altul să îmi mânuiascăOri prin fapte, ori prin vorbe cârma să mi-o stăpânească,Prin manipulări absurde ce-ar puteaContinuă lectura „Steel Alexandru (Mariana Alexandru)”

Tăceți, vă rog! Tăceți, vă rog, să auzim polenulZbătându-se în valuri de secunde!O luptă-i e înotul în edenulDe flori ce vin, acum, să ne inunde. El s-a născut dintr-un vulcan de sevă,Petalele pe rând l-au ocrotit,Pe aripi, vântu-l poartă spre o ,,Evă”Ce îl așteaptă-n raiul înflorit. Ademenit de-un gând înșelător,Dorind să își câștige libertatea,S-a ridicatContinuă lectura „Elena Arsenie”

SOFIA… Ce primăvară cu parfum de îngeri!Un mugur de lumină a-nflorit…Azi, Cerul și-a deschis nemărginireaîn clipa când pe lume ai venit. Și timpul parcă stă o clipă-n tainăcând florile se nasc încet, în zoriși parcă-n taină cântă-ntreg pământul,ca un ecou șoptit din depărtări. Bine-ai venit! E-atâta primăvarăîn sufletele ce te-așteaptă-n prag…Neprețuită ești, ca o comoară.BineContinuă lectura „Carpe Diem (Ana-Corina Tîrnăvean)”

PĂMÂNT BINECUVÂNTAT Din mine cresc păduri de viseȘi aripi prinde al meu surâs;Se-nalță-n zarea de turcoazȘi ecoul izbucnește-n râs. Și râde cerul, codrul, valea,Și râde sufletul în toate;E-atâta veselie-n câmpȘi atâta dor de libertate. În muguri viața se desfaceȘi-i râde soarele-n obraz;E-atâta dragoste-ntr-o clipă,Pământul tot este-n extaz. Din mine cresc și se înalțăAripi ce-au fostContinuă lectura „Adnana Radu ( Eugenia Spătaru)”