Ierburi de pelin Ce-i cu tine, steaua mea polară?!Mi te-ai rătăcit de două nopți,Polii-s inversați pe-a vieții scară,Nefiresc mi-e pulsu-n goale porți… Cad turtite umbrele amiezeiParcă bete de atâta zi,Nu-s fiori în pragul înserăriiȘi nici noapte nu-i de tu nu-mi vii. Schingiuite, orele se-înșirăPe-al ferestrei chip ridat de ploi,Unde-mi ești lumina mea polară ?!Ai plecatContinuă lectura „Daniela Konovală”
Arhive etichetă:Poezie
Elena Caseriu
AM ÎNVĂȚAT Eu am invățat de la lumină,Să pătrund prin nori și ceațăȘi de la lacrima pură de rouă,Să strălucesc în dimineață. Am învățat de la nisipul mării,Spălat prin valurile cristaline,Să spăl privirea-n infinitul zării,Să mă bucur de clipa ce vine. Am mai învățat de la izvoare,Că limpezimea ne este divină,Și chiar de viata-i trecătoare,ParfumulContinuă lectura „Elena Caseriu”
Dan Lupu
DOR Prin amintiri pelerin călător,De mulți și multe îmi este dor.Mă întreb dacă într-un viitor,Le retrăiesc și am să uit de dor. Dorule și tu pribeag prin timp,Lași urme indiferent de anotimp,Sufletul să-ți fie mereu dator,De clipele fericite să-i fie iar dor. Dor de o blândă adiere de vânt,Dor de doina cea de jale tristContinuă lectura „Dan Lupu”
Viorel Birtu Piraianu
Călătorul sunt mâna ce tremură pe corzi de vioarăsunt vioara ce plânge pe țărmuri de maresunt țărmul ce țipă sub bulgări de gândurisunt gândul ce se sparge în valurisunt valul ce poartă chemareasunt chemarea ce curge în zaresunt zarea ce cântă pe corzi de vioarăazi sparg chitara de ziduriflacăra muzicii tristă se stingepiere în zare,Continuă lectura „Viorel Birtu Piraianu”
Rotariu Dorel
Înapoi în apă Doamne, oare pierd izvorulInocent și fermecatUnde-i scris să-mi înec dorulÎn iubiri făr’ de păcat? Dă-mă-n școală la pârâulCe din smârc iese curatȘi știe a-și struni frâulCând are de murmurat! Fă-mi din râu, șheherazadăLa istoriile scrisePe pietre, ca o baladăDin vremuri demult ucise!Pune râul să-mi expliceCe avânt de zburătorMână păstrăvul din biceSpre-un amonte-nșelător…Continuă lectura „Rotariu Dorel”
Ionuț Pande
Pulberi de absint și jad Din frageda lumină a ochilor de jad,Țâșnim spre nebuloase, în prag de veșnicieȘi-n vidul ce-nflorește din umbrele ce cad,Sunt doar un pumn de pulberi, mărind o galaxie. Deschide-te, Psaltire, în foi de univers,Să curgă mir de gânduri pe rănile din stele,Și voltele cuvinte de aripi și de mersSă-mbrace increatul dinContinuă lectura „Ionuț Pande”
Mircea Grumaz
nouă mi-am irosit o viață din alea nouă,cu somnul dezvelit de vise,cu ceasul nedat o oră în spateși alte nimicuri prețioase. a opta viață am promis-o celui care o va salva pe a șaptea,dintr-o poveste am scos șase și cinci,chiar în ordinea în care se rătăciseră,am murit în trei și în patru,că prea nu le-amContinuă lectura „Mircea Grumaz”
Mircea Grumaz
obrăznicie m-a durut dimineața,se făcuse trăsnetul aproape gratis,plânsul fugise din ochi să-mi inunde amintirile,cumintele zăcea în cristelnița goală,iar eu am găsit că e bine să tremur.. am umplut misterele cu esență de dor,m-am dat pământean s-o iau de la zero,m-am stins și aprins,găsit și pierdut,iar din nepăsări am șters sublinierile. a trecut un joi fățarnic,vineriContinuă lectura „Mircea Grumaz”
Nicoleta Șurpanu
ȘI PLOUĂ… Mai rupe, iubito, tăcerea în douăși hai să ne pierdem prin lanul cu maci,la mine în suflet e frig azi..și plouăși doar tu poți, sufletul, să mi-l împaci… Mai rupe, iubito, tăcerea în două,rostește-mi în șoaptă un singur cuvânt,la mine-n privire e noapte…și plouă,cu gândul la tine acum mă frământ… Mai rupe, iubito,Continuă lectura „Nicoleta Șurpanu”
Camelia Corina Boț
L’estensione dell anima Portano il pesodi tutto ciò che hanno sollevatoe il calore di ogni abbraccioe carezza donata,eppure le mie maninon hanno mai conosciutoil conforto di una stretta ricambiata. Ma non si arrendono. Nonostante il vuoto ricevuto,sanno ancora sollevare,proteggere e accoglierecon la stessa immutata forza.Perché queste maninon cedono:sono l’estremitàinstancabile di un’animache non smette di offrire.Continuă lectura „Camelia Corina Boț”
