Arhive etichetă:Poezie

VEȘNICIA CLIPEI Am pus un mac de pază la fereastrăSă țină iernile cât mai departe.Iar în albumul galben de pe masă,M-am așezat pe mine, semn de carte. E verde crud și cerul strălucește,E-atâta viață-n fiecare floare,Că de uimire sufletu- amuțeșteȘi frumusețea florii azi mă doare. Era o lună de început de mai.Pe pragul meu veniseContinuă lectura „Adriana Rușățeanu”

Târziu,poate… Și s-a mai dus un an în mod firescLăsând atâtea semne de-ntrebare,Când tot mai mult ajung să te iubescCu cât încet,încet te pierd mai tare… Poate c-atât de mult m-am amăgitȘi m-am mințit în fiecare seară…Dar astăzi mă condamn la infinit,Iubirea mea nicicând să nu mai doară… Probabil că așa ne este datNoi, doiContinuă lectura „Ștefan Olaru”

NEDUMERIREVersuri: Carpe Diem Dacă meschinul e întruchipareanebunilor care slujesc minciunii,ar mai rămâne numai întrebarea:de ce cred, toți, ceea ce le spun unii?… Dacă din tot ce ai, rămâne doar cenușa,vătraiul sorții de îl stingi cu lacrimi,mai bine fugi și-nchide-n urmă-ți ușași lasă tot… și foc și vis și patimi!… Dacă întruna dai cu stângu-n dreptul,de-țiContinuă lectura „Carpe Diem (Ana-Corina Tîrnăvean)”

Să nu plângi inimă!autorCamelia Stefan Să nu plângi inimă când voi pleca.Cum nici după lumină să nu plângăOchii ce pururi nu vor mai vedeaLumina zilei sau noaptea senină. Căci ochii care-au plâns după luminăDe astăzi vor fi candele în zori.Lumina-n ei nicicând nu va pătrundeEu către ceruri urc, sunt suflet muritor. M-așteaptă SUS o lumeContinuă lectura „Ștefan Camelia”

FATA MORGANA Marin RADA Trece pe drumo femeie frumoasă,albă, zăpadasclipește-mprejur,din cercorul de îngeri,cascada,armonii de vocio-nconjur, Miresmeleunei lumi ancestraletopesc în urmăpereții de frig,se întinde culoarearochiei saleîn cuvintelecu care o strig… Trece pe drumo femeie frumoasă,are pe fruntediademă de ger,arborii triștisub zăpadă își lasăramuri uscateca zăbrele de fier… 30.12.2022 Redactor: Daniela Konovală Redactor șef: Camelia Boț

Amintiri din altă iarnă( din volumul ÎNGERI ȘI SFINȚI) A-nflorit din nou zăpada amintirilor frumoase.Și-acum ning de printre gene, nestemate fermecate.Și-unde cad, pe loc se naște un sătuc cu case joase,Într-o iarnă de poveste, cu sclipiri de diamante. Ger și noapte. Cer albastru plin de stele. Lună plină.Peste tot sătucul însă,-i poleială de lumină.Doar dinContinuă lectura „Maria Poiană”

Ai ajunat… Ai ajunat, la umbra mea, străine,Setea ți-ai potolit-o dimineața…Dar răsturnând pocalele prea plineTe-ai desfrunzit, trişând la zar, cu viața. Te-am ascultat vrăjită, pentr-o vreme,Dar m-a trezit un strop de rouă rece…Era târziu sau poate prea devreme,Izvorul rătăcit, prin noi, să sece? Colindător, în iarna-mi viscolită,M-ai păstorit cu ramuri de ninsoare.Eu am crezut, atunci,Continuă lectura „Doina Moritz”

Mă rog lui Dumnezeu să mai aştepte(Autor: Teodor Dume) Miroase a râncedîmprejurtăcerea se răzvrăteştenici fluturii nu mai zboarăîn acest decorde întunericîmi joc ultima reprezentaţiecineva îmi şopteştecă-s prea bătrânsă mai învăţ repertoriul încerc să-mi închipui plecareaca pe o toamnă văduvită de păsărişi un cer sub care gropariiau marcat o bucăţică de pământpe întunericul din care aContinuă lectura „Teodor Dume”

Vin, sărbătorile vin… Vin, sărbătorile vin, în inimi de româniȘi îmbracă-n bucurie și tineri, și bătrâni,Miros de brad se înalță, în case luminate,De ziua de Crăciun, puțin ne mai desparte. E vânzoleală-n târg, se-nghesuie mămiciSă ia ceva frumos, pentru ai lor piticiPunând sub brad cadouri, în seara de Ajun,Cu mic, cu mare, toți așteaptă MoșulContinuă lectura „Elena Coca Mahalu”

Dacă ești un om slab nu o să ai niciodată prieteni. Dacă ești valoros nu o să ai susținători, dar dacă ești un om bogat și puternic „aliații” din umbră îți vor spune ” frate”.(Teodor Dume) Iubirea e o scânteie divină ce arde nemărginit.(Teodor Dume) Nu îți poți controla răutatea dar îți poți controla gesturile.(TeodorContinuă lectura „Aforisme: Teodor Dume”