Maria Poiană

Aprindeți candele pe cer( din volumul în lucru, LA RĂSCRUCI DE VREMURI) Mă duc cu drag pe-un drum râzând,Și tot pe el mă-ntorc plângândDe multă sărăcie,Că-nlănțuite suflete, vânându-se a foameteSe zbat ca-n colivie. Dar colivia-i nu-știu-cum perdea-ntr-o jariște de fumși pâclă-necăcioasăȘi tot mai mulți se rătăcescÎn haos de surghiun lumescPe drumul către casă. Cu valContinuă lectura „Maria Poiană”

Mira Minu

Vremea cerului– Mira Minu- Șoptește-mi lin, iubire, șoptește-mi cât mai lin!Când stele-mi cad în poală, pe rând, am pieptul plinDe ale tale zboruri, de dorurile-ți mii!Mă mângâie, ma ceartă, orice, doar să mai vii… Am porțile deschise, zăvoarele-au țâșnit!De-a dragostei vâltoare și timpul s-a opritSă-și lumineze fața în oglindirea sa,De-atâta primavară, prin flori, râzând, arContinuă lectura „Mira Minu”

Iancu Cătălin

Iubito, știu…. Iubito, știu că vei pleca curândȘi între noi va fi numai tăcere,Îți scriu acum, plângând, un ultim rând,Cuvinte răvășite de durere. Iubito, știu că vei pleca departeȘi între noi va fi doar un pustiu,O soartă crudă calea ne-o desparte,Îmi va fi greu de tine să nu știu. Iubito, știu că o să vinăContinuă lectura „Iancu Cătălin”

Munteanu Gina Nicoleta

E primăvarăAutor Gia Munteanu Muguri înfloresc în gânduri dezmorțite,Ghiocei răsar în șoapte împărțite,Soarele răsare din umbre asfințite,Iubirea curge prin cuvinte încolțite,Stele și luna se-îmbrățișează înfrățite,Copiii zburdă cu râsete însuflețite,Bătrânii mulțumesc icoanelor sfințite,Lumina defilează-n inimile amorțite,Culorile se-aștern pe câmpuri răzlețite,Grădinile se-mpodobesc pe nesimțite,Păsări valsează cerul tot mai înmulțite,Natura se trezește din vise dezmințite……. Redactor: Relu PopescuContinuă lectura „Munteanu Gina Nicoleta”

Cristina Ghindar Greuruș

Târziu S-a făcut târziu în viață,S-a făcut târziu în vis,E târziu pentru speranță,Pentru tot ce ne-am promis. S-a făcut târziu în sufletȘi în gând, și-n așteptări,E târziu azi pentru zâmbetȘi-i târziu pentru iertări. S-a făcut târziu în gânduriȘi-n iubire-i prea târziu.E târziu să mai scriu rânduriȘi târziul e târziu. Ne privim pe îndelete,Scoatem flăcări dinContinuă lectura „Cristina Ghindar Greuruș”

Petre Vatuiu

Iubito, ninge! de Petre Poștașu’ Iubito, ninge, ninge cu nesațDe parcă altă iarnă n-ar mai fi!Se-apleacă arborii de-ngreunațiȘi lupii umblă-n haită prin câmpii. De câtă vreme ninge numai știuSau dacă se va mai opri cândva;S-au adâncit în albul de pustiuSperanțele si tinerețea mea. E totul alb și drumu-i troienit,De-atâta alb atâtea vise mor,Dar sub acestContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Marian Florentin Ursu

TREN DE NOAPTE de Marian Florentin Ursu * A mai rămas iubire, a mai rămas şi moarte,A mai rămas ecoul, am mai rămas şi noi,Biletul de adio la un final de carteȘi-un tren ce se nu se-ntoarce vreodată înapoi Când marii singuratici în primăvara receSe –ascund adânc în sine de teama vreunui nor,O umbră–ngenunchează cândContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Petre Vatuiu

Această lume nouă de Petre(Poștașu) Vătuiu Această lume nouă pareCă-i răul ce s-a rupt din coasteȘi s-a hrănit cu nepăsareDin adormirea firii noastre. Îndepărtarea de credințăCu-o nefirească nepăsareI-a dat prilej să ia ființăȘi vreme să se facă mare. Dar ce orânduire este,Când lumea asta nouă scrie,Urât, o proprie povesteCu ambulanțe și sicrie? Și cine trebuieContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Violeta Andrei Stoicescu

Primăverile nu mor Primăverile nu mor,Stau ascunse în visareŞi se-ntorc apoi cu dor,La chemare. Ning petale de salcâmPe aleile iubirii,Înfloresc din nou pe drum,Trandafirii. Printre ramuri ne zâmbescMugurii-mbrăcați de gală,Haine albe îşi croiesc,Cu sfială. Raze calde dispre cerScaldă zarea în lumină,Soarele-i acum străjerÎn grădină. Valsul florilor pe câmp,Adieri în gând strecoarăCu şoptiri de freamăt blând,CătreContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”

Mira Minu

Fior de mătase– Mira Minu- Fericirea mă saltă, mă frământă din nou,Din munți albi ca misterul, îmi ajunge ecou …Păsări mari zboară-n aștri, e un zbor fermecat,Într-un ritm al tăcerii, deseori amânat. Ce comori de albastru mă răsfiră ușorCu puteri ce emană un impuls creator,De mă simt inspirată să trezesc diminețiDintr-o veche-amorțire a uitatelor vieți?Continuă lectura „Mira Minu”