Arhive etichetă:Poezie

Fii și tu spiridușul Moșului Se-apropie iar Sfântul Nicolaie,Își poartă, gârbovit, sacul în spate,Nu știu de unde, fără o lescaie,Aduce copilașilor de toate. Dar are spiriduși, ca în poveste,Părinții, care fac mari artificii,Ca din veniturile lor modesteS-asigure copiilor delicii. Nimic nu poate fi mai prețiosCa zâmbetul, ce-i luminează fațaCopilului ce râde, bucuros,Când își găsește darul,Continuă lectura „Costina Tănasă”

UMBRE PRIN IARBĂ Tatã, ce vremuri ciudate, ce noapte,ori poate e frigul subţirecare desparte lumea de moarte,tatã, în dreapta cresc pietre,în stânga sunt urme de cruci,în faţã frustrãri şi tristeţe,în spatele casei ard umbre de nuci Mamã,ziua nu mai mãnânc, doar pasc întunerici,pe umeri mi-au crescut nişte hamuri de caiiar între zi şi noaptenu maiContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

În liniștea nefirească a lumii trăiesc între gânduri învelite în ceațăcine suntde ce sunt acel ce nu mai suntunde mergde ce mergîntr-un timp pierdut în răstimppoate sunt o idee greșită a timpului realcine știe azi a știepășesc într-un răgaz al luminiiîntins pe un covor de gânduriîn neliniștea somnuluinăscut din lacrima timpului în țipătul vântuluiîn jurContinuă lectura „Viorel Birtu Piraianu”

în toate viețile mi-am îngăduit să te-ntâlnesc în toate viețile,iar de fiecare dată când îmi îmbătrânea inima,când îți uitam dragosteasau n-o mai puteam gusta,muream,doar pentru a cerși o altă viață. apoi, mă nășteam din nousă-mi caut ecoul sufletului,îndrăgostit de noul tău chip,presărând „teiubescuri” pe-o pernă,în timp ce întrebam nefăcutele…de ce? am mai murit, am maiContinuă lectura „Mircea Grumaz”

Tu…Eu… Obraji istoviți se-odihnesc în căuşul palmei…Sunt calzi şi blânzi ca atingeri de înger,Clipe in dar…zbateri in mărăcine de sângerAmorțesc în înghețul de foc al sudalmei. Îți mângâi uşor cosițe cu bucle de toamnă,Aramă vie de amiază legănată-n hamace,Te mai văd dansând aiurit prin răstoace,Umbră de om, îmblânzită-nainte s-adoarmă. Trupul tău, sfielnică lumânare în sfeşnic,MaiContinuă lectura „Tatiana Pavel”

Ziua care-ncepe Nebănuite treptem-au tot purtat spre tineGhicind prin umbre drumulce nici nu îl visamPrin noaptea disperăriicu stele cristalineM-apropiam de ziuă,în rătăciri-SPERAM Orbită de dorințeși gânduri de hoinarPrin pulberi de cenușăîncercam jăratic viuUmblam prin ceața viețiieu-NESĂTUL avarȘi drumul îmi păreaatât de cenușiu Și când lumina crudă-midezvălui cărareaTrecuta-i cu grăbire-namurgul violetPrivind spre alte zărin-ai auzit chemareaȘiContinuă lectura „Lidia Stan”

În noaptea-n care… În noaptea-n care îngerii-au căzutCu aripi frânte de-atâtea trădări,Eu am simțit, durând, că te-am pierdutPrintre suspine și îmbrățișări. În noaptea-n care stelele s-au stinsȘi-apoi s-au prăbușit, pe rând, în lutEu am simțit, gemând, că m-a învinsOtrava picurată prin sărut. În noaptea-n care dorul m-a răpusIar visele s-au spulberat în vântEu am simțit,Continuă lectura „Iancu Cătălin”

Madonă, azi… Când pietrele miros a dragoste,când ploaia  taie prin perdele alei,cu fiecare cer al fiecărei dimineți,las locul tău și umbra-ți gri pe asfalt….Niciun suspin, niciun surâs catifelat,niciun colier de struguri nu mai îmbie cu must,niciun evantai nu mai aduce răcoare,ca atunci când strigau a iubire cocoșii… Și cu toate acestea, dreaptă merg pe aleeaContinuă lectura „Cristiades Mariana”

Un singur anotimp Să nu cauți iubirea prin locuri vechi, cândva,A viscolit un timp prea lung la tâmpla mea,Când vântul mă cuprinde, cu brațele amândouă,Din primăveri cu soare, îmi suflă-n palme, rouă. De-mi întâlnești privirea, prin frunze amorțite,Cernită-n vechea haină, de dragul tău, iubite,Nu te opri din drum, știind că-n viața meaE-un singur anotimp, oContinuă lectura „Nicoleta Lupu”

Toamnă gri, peste vii… Toamnă gri, peste vii,Semeni brumele târzii,Aduni frunze parc-ai țeseCovoare pentru prințese. Vântul bate, nu-l auzi,Nu vezi ploaia când te uzi,Cu grație, ca o doamnăTreci, numărând anii, toamnă. Iute, recolta s-a strânsÎn butoaie-i vinu-aprins,Iar gutuile-aromateUmplu cămările toate. S-au încins sobele-n casePoveștile-s mai frumoaseSpuse lâng-un ceai fierbinteDe vreun bunic sau părinte. Toamnă gri,Continuă lectura „Coca Elena Mahalu”