Arhive etichetă:Promovare

SĂ MĂ TREZEȘTI CÂND… Să mă trezești când totul a trecut,Când voi uita ce este suferința,Când nu-mi voi aminti ce e dorințaCare a vibrat în vasul meu de lut. Să mă trezești când ziua-i spre amurg,Când toamna a venit să mi se-nchine,Iar frunzele cu străluciri divineVor înălța din trupul meu un rug. Să mă trezeștiContinuă lectura „Adriana Rușăteanu”

DesăvârșiriPande Ionut Îți stau pe buze, zare de migdal!M-ai prins în colțul unui surâsrăsărit în lutul fraged peste carealunecă degete moi de lumină.Surâsul mă leagănă, lumină mă cântă,din mine zboară note de fluturi jucăuși,Sub cupola vieții, mă adie timpul,buzele tale își împrăștie polenulîn respirația privirii; dansez, dansezcu ochii tăi de migdal pe clapele fineale degetelor,Continuă lectura „Pande Ionuț”

Noapte de Sânziene Poveste magică vor țeseÎn dansul lor, iele-mirese,Sub razele lunii, în noapte…Să împletească cu-a lor șoapteȘi galeșe priviri sub gene,Cununi din flori de sânziene. E noaptea când cerul se deschide,În inimă iubirea se aprindeȘi arde dor în piepturi de fecioare,Care își prind la cingătoare,Galbenă floare, fir de sânziană,Să vindece a sufletului rană! ȘiContinuă lectura „Anca Man”

Semn de carte(fragment din Poem pentru inima mea)de Florin Dediu SuceveanuÎn viața ta sînt ca un semn de carteCe stă-n secretul filelor închis,Spre-a ști să-ntorci o pagină aparteCînd amețești de Cer și cazi din vis. În neînsemnătatea-mi țin și loculMemoriei și-ntreaga ta ființă,De nu mă poți iubi lasă-mi noroculAcesta care pare umilință. Sînt semnul deContinuă lectura „Florin Dediu Suceceanu”

Iubită Ţară Dacică Iubită Ţară Dacică, iubit popor făuritor,Un neam stelar, ca noi, din om nemuritor,O să răzbată prin veac prin GebeleizisDe care, Zamolxis şi noi nu ne-am dezis. Căci ştim, că Dumnezeul nostru prin Iisus,Ne-a întărit această taină sacră, acolo, Sus.Şi Sfinxul Dacic de pe creasta din CarpaţiNe ocroteşte româneşte, în ceruri, să fimContinuă lectura „Gheorghe Avram”

De ce nu m-ai ucis? de Petre Poștașu’ În ochii tăi adânci căzusem într-o seară,Când stele străluceau în murmur argintiuȘi prăvăleau în ei atâta foc și pară,Că mă bătea un gând să ard în ei de viu. Dar tu m-ai respirat cu șoapta ta fierbinte.Pe buze m-am trezit, un murg flămând, să pasc;Erau așa deContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Copilul meuAutor: Andreea Văduva Copilul meu, aș vrea să știi,Că-n lumea asta alți copii,N-au ce mânca, căci al lor trai,Nu e deloc un colț de Rai,Deci apreciază tot ce ai! Nu-mi reproșa că nu-ți ofer,Mereu ce vrei, eu încă sper,C-ai se-nțelegi când vei fi mare,Că pentru toți e loc sub soare,Indiferent de… buzunare. Copilul meu,Continuă lectura „Andreea Văduva”

ESTOMPARE de Marian Florentin Ursu * După aceea tăceam,părea că oraşul ne priveştedin înaltsau poate noi îl vedeamprin aburi de cafeaevaporat, trăiam în acelaşi spectru imaginarrealităţi diferite,cuvintele tale se estompauprin larma gândurilorşi-mi strigaisau poate doar visaică trandafirii de tristeţeîmpietresccă noaptea îngerii au aripiprea subţirică umbrele oraşului înnebunescsfărâmându-se în miide amintiri. Redactor: Daniela Konovală Redactor șef:Continuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Clipe călătoare În al iubirii etern zbucium,Visăm splendori neîntâlniteȘi în cântările de bucium,Nebănuit, dorul ne-nghite. Cu mângâieri în faptul serii,Luceferii închipuițiNe-au dăruit surâsul veriiPe sub castanii adormiți. Am vrea ca mângâierea măriiCu degetele de smarald,Să mai răspundă-n timp chemăriiCu boabe din nisipul cald. C-au plăsmuit la întâmplareGrădini cu valuri mișcătoare,Smulgând bucăților de mare,Superb, un răsăritContinuă lectura „Cristina Ghindar Greuruș”

EL, EMINESCUAutor: Gheorghe Apetroae 133 de ani de la trecerea în eternitate, spre a străluci pe cerul literaturii și culturii române, pe bolta înaltă a spiritualității neamului românesc, MIHAI EMINESCU, 15 iunie 1889 – 15 iunie 2021, „Luceafărul nostru – poet național și universal”. Când pe harfele de undestele cad şi se aprindorgi selenice peContinuă lectura „Gheorghe Apetroae”