Judecata de Petre Poștașu’ Se aprind lumânări. E-ntuneric de cândBezna nopții s-a-ntins peste bietul pământ.Nu mai sunt clopotari și se moare tăcut,Teama pune-ntrebări: ,,oameni buni, ce-am făcut?” Căutăm către cer îndurare, dar cumNu vedem cât de rău am făcut până-acum!?Câte vieți am dormit, câte vieți am fost orbi?N-am văzut cum ne cresc ciocuri, gheare deContinuă lectura „Petre Vatuiu”
Arhive etichetă:Promovare
Ioan Avram
De-aș puteaAutor Ioan Avram De-aș putea, aș vindeca pământul,Tratându-i cu miresme ai săi rărunchi,I-aș coase rănile, potolind avântulCe sfârtecă bucățile din trunchi. I-aș unge rănile cu mir și smirnă,De rele și păcate să se spele,Salvându-i bogăția lui eternăCu oameni iubitori de stele. Ce bine-ar fi de aș avea putereCa un Hercule, pământul să-l salvez,Să-i ogoiescContinuă lectura „Ioan Avram”
Adriana Rușățeanu
VIS DE PRIMĂVARĂPe geana dimineții încă dormea un vis.Se făcea că ninge cu floare de caisȘi fluturi bezmetici dormind în crisalidă,Se grăbeau să iasă din starea de omidă. În podul palmei mele un zarzăr mititel,Dădea semne de viață că s-a trezit și el.O primăvară-ntreagă în geamul meu băteaȘi i-am deschis fereastra să intre-n casa mea.Continuă lectura „Adriana Rușățeanu”
Daniel-Petrișor Dumintru
UMBRĂ VIE Cât te iubesc de mult, nimeni nu știe,Să îmi destăini vrerea -ar fi păcat.Nu, draga mea… Tu nu ești Poezie,Ești Universul magic adorat! Te-am pogorât din Cerurile-nalte,Te-am zamislit din Dragoste și dor.Tu nu poți fi ca toate celelalte,Tu ești minunile pe care le ador. Minune întrupată în Femeie…Transcende-mi trupul într-o umbră vie.Și lasă-măContinuă lectura „Daniel-Petrișor Dumintru”
Mirela Șoimaru
În arborii trist amorțiți…Și totuși există nădejde,Când nu vrem a fi rătăcițiIar toamna pe frunze s-așază,Pe arborii trist amorțiți!Și totuși există lumină,Cât vrem a trăi fericiți,Chiar dacă e noapte-n grădinăȘi-n arborii trist amorțiți…Și totuși există o viață…Să stăm lângă dânsa smeriți,Chiar dacă o frunză e moartă,În arborii trist amorțiți!Și totuși există nămeții,Când credem că suntemContinuă lectura „Mirela Șoimaru”
Violetta Petre
Ştim că eşti trist, Emine…Violetta Petre E luni din nou, Emine, ca într-o zi de vineri-A-mbătrânit norodul şi timpul ne presează.Copacii-şi strigă moartea printre lăstarii tineri,Doar luna ta cea plină în ceruri mai e trează. Priveşte-ne de-acolo, unde nu mor poeme-Le ai pe fruntea-ţi vie şi noi pe fruntea noastră.Auzi, cum teiu-ţi plânge şi ramulContinuă lectura „Violetta Petre”
Dorel Rotariu
Izvor de cânt (Eminului)Autor Rotariu Dorel Te-ai stins cum află ziua, luceafărul, mormânt!E slova din carte-ți spre lume, fereastră,Când ani de lumină poartă stele-n veșmântȘi luna, prin hoarda de nori, e buiastră. Ca tine, de ”băiet, păduri cutreieram”Să-nvăț de la izvor cum dulce să susur,De ce te-mbată teiul, când floare are-n ram,Cum joacă-i amorul laContinuă lectura „Dorel Rotariu”
Adriana Rușățeanu
ESENȚA DRAGOSTEI Doamne, ce este fericirea?L-am întrebat pe Dumnezeu.Iar El mi-a zis, zâmbind la mine:-Privește-n jur, copilul meu! Natura zilnic se trezeșteCând păsările cântă-n cor,Iar orice pom ce-nmugurește,Se pleacă către Creator. Mă-ntrebi ce este fericirea?E însăși viața ce-o trăiești.Când răspândești în jur iubirea,Atunci mai fericit tu ești. Dar dragostea ce este, Doamne?L-am întrebat pe Domnu-nContinuă lectura „Adriana Rușățeanu”
Paul Andrei Rîpă
La pioggia Osservo le nuvole,Ricamo di cielo.In un attimol’azzurro diventa grigio.Fulmini attraversanoil sottile ricamo.E piove.Piove sul mio volto cupo,piove sul mio corpo tremante.Sento le gocce scivolareverso la mia anima,lavare le sue sofferenze,le sue emozioni negative.Piove.Le gocce riempiono i miei passicancellano quel passato che mi pesa,aprono porte verso un futuro migliore.Piove.Sotto la pioggia scivola via ilContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”
Marian Florentin Ursu
UCIDEREA CLIPEI de Marian Florentin Ursu * Ea mă aştepta acutpe marginea timpului,la capătul unei idei,strigătul meu în noapteîl căuta avid pe-al ei,gândurile noastrese întâlneau prea departe,undevala hotarul dintre viaţăşi moarte Eu îi auzeam aşteptareacând secundele se zdrobeaude pereţii clepsidreişi timpul se oprea parcăîn ghearele otrăvitoareale Hydrei Ţipătul nostru tăcea abisalpeste ape,încât uciderea clipeipărea nespusContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”
