Arhive etichetă:Promovare

Dor de tine… Hai, mamă, să mai stăm pe banca din grădină,Sub vișinu-nroșit și greu, de rodul lui,Din veșnicie, doar, o clipă să revină,În care mi-aș dori atâtea să îmi spui. Aș vrea să mă alinți din nou, ca altădată,Să îmi zâmbești cu drag, cum o făceai demult,Să mă mângâi, dorind, să nu fiu supărată,DuiosContinuă lectura „Gabriela Raucă”

Lumina vieții~Camelia Boț ~ M-aș rătăci prin fulgii de zăpadăAdunând în palme doar flori de gheață.Prin timp aș face iarăși escapadăSă te caut prin jur, pe tine viață. M-aș îmbrăca într-o rochie albăCa să-ti fiu veșnic iubită mireasă,Aș purta stele ca o eternă salbă,În nopțile reci cu lună crăiasă. Privesc cerul, precum întâia oarăRugăciuni înalțContinuă lectura „Camelia Boț”

Melancolie… Se șterg trăirile de sărbătoare,Iar strălucirea lor se pierde-n timpȘi când, pe rând, alunecă-n uitare,Iarna rămâne doar un anotimp… Se simte iar răceala de afară,Din norii cenușii fulgii se cern,Apoi, fără vreun țel, încet, coboarăȘi peste gheața veche se aștern. Din vraja albă și-a ei strălucireA mai rămas troianul ce-a crescutÎn straturi reci, lipsiteContinuă lectura „Gabriela Raucă”

Culorile La poarta sufletului meuSe-nșiră perle de culoare,În viață au răzbit cu greu,Șoptindu-mi că sunt amatoare. Eu le-am primit ca pe un darȘi m-am îndrăgostit de ele,Când viața a jucat murdarMi-au fost blând leagăn de nuiele. Culorile au zămislitO altă lume, mai umană,La sânul lor m-am odihnit,Mi-au fost plăcere, dar și hrană. Azi nu le-așContinuă lectura „Răcătău Liliana”

Sub coaja unui ou Am renăscut sub coaja unui ou…Era atâta liniște, nici un ecou,Empirice esențe mă hrăneau,Mătăsuri albe trupu-mi îmbrăcau. În carapacea strâmtă am crescut,Nu mi-era dor să dorm în așternut,Acolo am găsit tot ce-mi lipsea,Tăcerea absolută, liniștea… În embrionul cald m-am regăsit,Eram eu, omul simplu, în sfârșit!Trăiam în noua viață, inocent,Totul se rezumaContinuă lectura „Răcătău Liliana”

LOVIT DE TREN Florian Petrache Bărbat bine, de la ţară, frumos foc şi drăgălaş,Cu o minte exemplară cum nu mai găseşti nici rar,Fac subit şi fac deodată un gest straniu de bizarŞi mă duc şi eu, odată, prima dată, la oraş.Ce să zic? A fost fantastic într-un fel de soi de gen:Lume multă, pungi deContinuă lectura „Umorul nu a ucis pe nimeni”

ZI DE SĂRBĂTOARE Florian Petrache A venit Crăciunul! Uraa! N-am de ce să mai ţin post!Moşu’-a dat iar lovitura: la toţi cei bogaţi a fost!A uitat din nou, se pare, de săraci şi de orfani!E normal, măi, frăţioare! Păi, de unde-atâţia bani?Petarde nenumărate bubuie melodiosŞi anunţă lumea, frate, că azi S-a născut Hristos!Manele încântătoare seContinuă lectura „Umorul nu a ucis pe nimeni”

La plecarea ta~Camelia Boț ~ La plecarea ta, cerul, rău a plânsNorii nu se iveau de nicăieri.Florile, culorile și-au strânsÎntr-un curcubeu incolor, de ieri. La plecarea ta, râul a tăcutCodrul și-a înlănțuit foșnetul,Cerbii-n boală adâncă au căzutVăzând cum sângereaza pământul. La plecarea ta, gândul mi-a amuțitTimpul mi s-a oprit în privire,Pe sub pleoape toamna aContinuă lectura „Camelia Boț”

Ciuta E o ciută-n pădure, hăituită…Speriată își caută un locpe un verde tăpșan.Ar vreasă se-ascundă-n frunzișul pădurii,Dar viața, frunzișul i l-a luatÎntr-o singură zi dintr-un an. Se-apropie ciuta de marginea apei,Cu buzele moi o soarbe încet,Odată cu apa își soarbe și viața…E o ciută-ngrozită de caii săi verzi. Se uită în stânga, în dreapta,Se uităContinuă lectura „Simina Paun”

Timpule! Dă-mă timpule-napoi,Fă-mă iar copil stingher,Fă-mă iar să-mi fie teamă,Că părinții-mi cresc și pier! Dă-mi credința minunatăCum că florile vorbescȘi mă fă să am speranțaCă-ntr-o zi mă regăsesc! Stinge soarele, când lunaVrea să-mi cânte din viori,Lăutari să-mi faci doar cuciiFără cuiburi, plângând până te-nfiori. Ia-mă timpule-n cătușe,Nu mă mai lăsa să cresc!Am fost tot ce-aiContinuă lectura „Simina Paun”