Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Iancu Cătălin

Iubito, știu…. Iubito, știu că vei pleca curândȘi între noi va fi numai tăcere,Îți scriu acum, plângând, un ultim rând,Cuvinte răvășite de durere. Iubito, știu că vei pleca departeȘi între noi va fi doar un pustiu,O soartă crudă calea ne-o desparte,Îmi va fi greu de tine să nu știu. Iubito, știu că o să vinăContinuă lectura „Iancu Cătălin”

Flori Cristea

Tablou de primăvară Se primeneşte Primăvara, fată mare,Cu poale verzi de ierburi de mătase,Își împletește cozile ei groase,Din ramurile sălciei pletoaseȘi pleacă-așa, desculță, pe cărare. Pe umeri albi de floare de cireş,Ea duce-n cobiliță apă nouă,Pe gene-i strălucește bob de rouăȘi cântă veselă cântare nouă,Dar vântu-i dă ocol într-un iureş. Îi saltă poala, dezvelind genunchiiDeContinuă lectura „Flori Cristea”

Beatrice Alfred

Galben și albastru Ning gloanțe dintr-un cer sfârtecatcând litere agonizează în iarba din icoanepe coridoare destrămate-n fricăo candelă murmură primăvara unui îngerverdele arde-n muguri de rugăciuneacest tăvălug de verbe barbaretimpul e-o lume fărâmițatăprintre tancuri și stele oarbeaer rănit pe-o frunză de luminăun surâs de copil în ultima îmbrățișareun ceva devorat de metafora tăceriirespiră vocala unuiContinuă lectura „Beatrice Alfred”

Constantin Nicolae Gavrilescu

E PREA CALD ÎN MIEZUL IERNII Iată! Frigul iernii trece.Sus, pe cerul fără nor,Soarele în joc se-ntreceridicând păsări în zbor.E prea cald în miezul iernii,neaua toată s-a topit,s-a schimbat de-a lungul vremiianotimpul cel iubit.Joaca razelor în iarnăne trezește-n piept fiori,și dorință, din poiană,să culegem multe flori.Primul semn de primăvară!Printre frunze-mprăștiate,ghioceii, bunăoară,ne țes preșuri colorate.Ochii noștriiContinuă lectura „Constantin Nicolae Gavrilescu”

Munteanu Gina Nicoleta

E primăvarăAutor Gia Munteanu Muguri înfloresc în gânduri dezmorțite,Ghiocei răsar în șoapte împărțite,Soarele răsare din umbre asfințite,Iubirea curge prin cuvinte încolțite,Stele și luna se-îmbrățișează înfrățite,Copiii zburdă cu râsete însuflețite,Bătrânii mulțumesc icoanelor sfințite,Lumina defilează-n inimile amorțite,Culorile se-aștern pe câmpuri răzlețite,Grădinile se-mpodobesc pe nesimțite,Păsări valsează cerul tot mai înmulțite,Natura se trezește din vise dezmințite……. Redactor: Relu PopescuContinuă lectura „Munteanu Gina Nicoleta”

Cristina Ghindar Greuruș

Târziu S-a făcut târziu în viață,S-a făcut târziu în vis,E târziu pentru speranță,Pentru tot ce ne-am promis. S-a făcut târziu în sufletȘi în gând, și-n așteptări,E târziu azi pentru zâmbetȘi-i târziu pentru iertări. S-a făcut târziu în gânduriȘi-n iubire-i prea târziu.E târziu să mai scriu rânduriȘi târziul e târziu. Ne privim pe îndelete,Scoatem flăcări dinContinuă lectura „Cristina Ghindar Greuruș”

Violetta Petre

Eu sunt nebuna cu dorințe oarbe…Violetta Petre Dansez pe jarul iadurilor toate,să sting durerile ce-mi umblă prin destin,Cu o durere cât mai mare,chiar se poate să scapi de suferință și de chin…Eu sunt nebuna cu dorințe oarbe,cerșind doar un reper în drumul către rai,Pe lângă mine trec iubiri furate,strivite-n fugă, sub copitele de cai…Plouă cuContinuă lectura „Violetta Petre”

Mirela Șoimaru

ÎN LUMEA VISULUIVino, în umbra visului, la mine,tu desparte-te de lume, de noroi!Acolo,în ecou de muzici line,fericiți vom fi, iubito, amândoi!Tu lasă-te de vorbe legănată,de fericirea dulce, cea dintâi…Vom șterge împreună orice pată,în lumea visului de-ai să rămâi!Și dacă vocea mea, din altă vreme,o mai auzi ca palid legământ,tu lasă iar iubirea-ți săContinuă lectura „Mirela Șoimaru”

Petre Vatuiu

Iubito, ninge! de Petre Poștașu’ Iubito, ninge, ninge cu nesațDe parcă altă iarnă n-ar mai fi!Se-apleacă arborii de-ngreunațiȘi lupii umblă-n haită prin câmpii. De câtă vreme ninge numai știuSau dacă se va mai opri cândva;S-au adâncit în albul de pustiuSperanțele si tinerețea mea. E totul alb și drumu-i troienit,De-atâta alb atâtea vise mor,Dar sub acestContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Marian Florentin Ursu

TREN DE NOAPTE de Marian Florentin Ursu * A mai rămas iubire, a mai rămas şi moarte,A mai rămas ecoul, am mai rămas şi noi,Biletul de adio la un final de carteȘi-un tren ce se nu se-ntoarce vreodată înapoi Când marii singuratici în primăvara receSe –ascund adânc în sine de teama vreunui nor,O umbră–ngenunchează cândContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”