Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Daniela Konovală

Din amurgul meu boem Mamă, vrei să-ți cumpăr rouă din al vieții raft deschis?Să-ți croiesc năframă nouă din culoarea unui vis?Să-ți aduc flori de lumină ce-au crescut pe-un colț de rai,Ori o mantie de stele…peste iarnă să o ai?! Nu te teme, mai am perle într-un buzunar ascuns!Pot să târgui orice vrere ai avea într-unContinuă lectura „Daniela Konovală”

Concurs duminical 12Septembrie ~Anca Man~

Eu și luna ~Anca Man Pe-un colț de gând singuratic,Dorul ȘADE-N TREMURARE…Ca un CORN de CERB sălbatic,Luna sus pe cer răsare. Iară raza ei ALBASTRĂFERECATĂ-N clipa sorții,Se-oglindește în FEREASTRĂ,Lângă stele-n MIEZUL nopții. Numai sufletu-mi alene,Nu se-ndură să se CULCE,FELIA de vis, sub geneNu-mi aduce somnul dulce. Tresar de doruri cuprinsă,Sub a lunii dulce vrajă…Simt cumContinuă lectura „Concurs duminical 12Septembrie ~Anca Man~”

Concurs duminical 3Octombrie ~Elena Coca Mahalu~

1Mențiune, Dragii noștri, scumpi părinți! ~ Coca Mahalu ~ Dragii noștri, scumpi părinți,Plângem azi, strângând din dinți,Căutând prin amintiriGlasul vostru-n povestiri. Din PUȚINUL ce-ați avutNEPRIHĂNIȚI ne-ați crescut,Ați pus floarea raiuluiÎn calea PĂCATULUI. Viața când vă RÂDEA-N geamSTROP de rouă culegeamDin ochii îNLĂCRIMAȚI;Cu cât drag ne alintați… Bunul sfat ne-a ÎNDRUMATCând în lume am plecat,RĂTĂCIND prinContinuă lectura „Concurs duminical 3Octombrie ~Elena Coca Mahalu~”

Poezia zilei 22Septembrie ~Mira Miru~

Sublim, mărturisire– Mira Minu- Ascultă, nu e prea târziu!Apa e încă vie, ne-ncepută,se-nchide un pustiu!Lasă-mă să te scaldîn unda-i de argintdesăvârșit, ceresc!În brațe de tăcut alintsă nu te amăgesc! Nu e târziu,încă limpede-i harul!În tropot, o pădure vine ..Copacii, de iubire,își lasă-n urmă darul!Atâta freamăt de uimire …Clipele ultime sunt auriialerg cu tineprin soare șiContinuă lectura „Poezia zilei 22Septembrie ~Mira Miru~”

Concurs duminical 3Octombrie ~Dalia Alina Moldovan~

Locul doi, SĂ CALC CĂRAREA SATULUI ~Dalia Alina Moldovan~ E seară. Vântul suflă rece. La geam o biată bătrânicăCu ochii INLĂCRIMAȚI și triști privirea și-o ridică.E mama mea și mă așteaptă să vin din depărtări.In RUGĂCIUNEA ei mă strigă cu ultime puteri. Dorul i s-a adunat în suflet de când eu am plecat,Dar are unContinuă lectura „Concurs duminical 3Octombrie ~Dalia Alina Moldovan~”

Concurs duminical 19Septembrie ~Anca Man~

Mențiune 1 Viața-i o lungă căutare ~Anca Man ~ Ca o ÎNTREZĂRIRE, gândul m-a dus DEPARTE,Iar anii ce-am trăit sunt file dintr-o CARTE,Știu bine că în viață, eu nu mi-am găsit locul,Mi-am spus întotdeauna, c-așa mi-a fost NOROCUL. Mereu m-au purtat pașii pe DRUMURI neumblate…Anii plini de tristețe și de singurătate,Dezamăgiri și vise deșarte… m-auContinuă lectura „Concurs duminical 19Septembrie ~Anca Man~”

Premiul special 12Septembrie ~Adriana Rușățeanu~

CAII SURI ~Adriana Rușățeanu~ Din ochii mei s-au revărsat cascade,Din care se adapă caii suriCe-n tropăit bezmetic de potcoave,Mi-au răvășit ghețarii din priviri. Cu coame albe fremătând ca viațaDe nerăbdare și de dor nestins,Frământă în copite dimineața,Luându-mi prizonier ultimul vis. Sunt caii mei pierduți în alte timpuri,Când tinerețea mea înmugureaȘi-i călaream în cele patru vânturiȘiContinuă lectura „Premiul special 12Septembrie ~Adriana Rușățeanu~”

Premiul special 7Septembrie ~Teodor Dume ~

ULTIMA NOAPTE CU TATA…(Autor: Teodor Dume) Nu am aflat niciodată de ce tataplângea în somn și de ceîși ținea mâinile sub cap în aceeași pozițienoapte de noaptepoate că mamei i-a șoptitînainte de a stinge luminacând îi cosea buzunarelegăurite de timpde câte ori îi săream la gâtseara înainte de culcarelăcrima șiîn răstimpul dintre lacrimimă strângea înContinuă lectura „Premiul special 7Septembrie ~Teodor Dume ~”

Lidia Stoia

Om bogat, om sărac…( autor, Lidia Stoia ) Mereu revine în viețile noastre timpul când cel ce nu ştie trebuie să afle, că, nu e bogat acela ce are mult, ci, acela care are nevoie de puțin… şi bogatul, şi săracul, din carne şi oase,şi unul, şi altul, cu ochi ca să vadă, cu urechiContinuă lectura „Lidia Stoia”

Petre Vatuiu

Tu unde ești? de Petre (Poștașu) Vătuiu Când ochii plâng și inima suspină,Tu unde ești, pe ce cărări străină?De ce-ai lăsat să mi se zbată-n tâmpleAmurgul viu și-mpovărat de umbre? De ce mă calci, cu pașii tăi pe gânduri,De ce le tot strivești și le tot vânturi?Amorul tău sub greul lui mă ține;Tu unde eștiContinuă lectura „Petre Vatuiu”