Femeie! de Petre Poștașu’ Mi-e dor de vremea de atunci,De când ardeam de dor prin lunciCu patimile meleIar tu-mi sopteai palavre dulci,Femeie cu sprâncene lungiȘi ochi aprinşi, de stele! Sclipirea stelelor de ieri,Fiorul primei noastre seriȘi părul, grâu de vară,Au fost amarnice plăceri…Zăcând sub praf de lungi tăceri,Sunt azi doar o povară. Și sub povaraContinuă lectura „Premiul special al zilei 28 Ianuarie ~Petre Vatuiu ~”
Arhive categorie: Fără categorie
Nicolae Toma
xxxx te uiţi la o femeie frumoasăca la o floare şi toate credinţele acestei lumiîn necunoştinţă de viaţăte pedepsesc pentru pofta de trupîndemnând să distrugi rădăcina ei vinovat pentru stârnirea instinctelor primareţi se va scoate ochiul tău dreptiar mâna care a îndrăznit să mângâie trup fragedde femeie înflorită-n maispre folosul tău va fi tăiată fărăContinuă lectura „Nicolae Toma”
Poezia zilei 27 Ianuarie ~Constantin Nicolae Gavrilescu~
ALERG… Alergprin zăpada albăcu vântul după mine,culegîn barbă,miezul iernii ce vine.Rămâneclipa de bucuriea sufletuluis-adune,frânturi de euforie,din gânduri nebune.Alergprintre fulgii de neacu mâini ridicate,culegdin rafale vremea,printre-a vântului şoapte. Constantin Nicolae Gavrilescu Redactor coordonator: Mirela Cocheci Redactor șef: Camelia Boț
Mihaela Avram
DESPĂRȚIRE Cât timp se zbate amarnic și ultima-ți plecare?Prin depărtări alerg, pierit în al meu glasO pleoapă rătăcită cerșind o îndurare,Căzută fără milă, pe bolta unui ceas.O urmăream cu gândul și o găseam ascunsăDupă zăbrele vechi, pe-un drum fără de capătO umbră-n pribegie, de lacrimă pătrunsăPierdută pe vecie în plânsul unui lacăt. Departe sunt deContinuă lectura „Mihaela Avram”
Marilena Răghinaru
Ploaia de Bobotează Este încă întuneric, dar nu dorm, demult sunt trează,Mă îndrept către fereastră, ochii mei ar vreaa să vadă,Iscodind prin depărtări, straturi groase de zăpadăAlbă, moale, ne-ntinată într-o zi de Bobotează. Însă n-a dorit să vină, doar torente reci de ploaieZămislite din furtuni, prin grădină se strecoară,Mă îmbie surâzând să păşesc uşor pe-afară,DeContinuă lectura „Marilena Răghinaru”
Concursul „Trioletul, un smarald al poeziei” 29 Ianuarie
Bine v-am regăsit, grup frumos!Vă prezentam clasamentul etapei a doua a concursului „TRIOLETUL, UN SMARALD AL POEZIEI” Vă mulțumim tuturor pentru participare și pentru frumoasele mărgăritare cu care ne-ați încântat inimile. Nu uitați, de azi începe o nouă etapă a concursului, deci o nouă ocazie de a căuta în adâncul sufletului dumneavoastră, noi mărgăritare, peContinuă lectura „Concursul „Trioletul, un smarald al poeziei” 29 Ianuarie”
Camelia Lungu
MENESTRELULautorCamelia Lungu Am fost cândva un menestrelCe-și vântura pletele-n lună,Recitam sub balcon rondel,M-aplauda o-ntreagă lume. Cântam celor nevinovateJune și flori îmi aruncau.Un Romeo păream întoate,Fetele mă îmbrățișau. Strângeam la piept mândre focoaseAscunse după o perdea,Seara urcam tiptil terase,Prin câte patimi mai treceam… Prin cârciumi halbe nebăuteMă-nconjurau,eram sedus,Cântam mulțimilor mărunte,Dar toate astea…au apus. Toate sunt amintiriContinuă lectura „Camelia Lungu”
Silviu Bacuiani
= Ascunși după zâmbet = Ne ascundem după un zâmbet fiecare,Numai sufletul știe ceea ce ne doare.Doar ochii niciodată nu pot minți,Ei spun adevărul, de știi a citi. În adâncurile lor ochii reflectăCa-ntr-o oglindă, imaginea corectă,Cicatrici sau pe suflet zgârieturi,Cele mai mici ale vieții tăieturi. Zâmbetul e doar praful ce se mai lasăIntenționat pe oglindaContinuă lectura „Silviu Bacuiani”
Fragment din romanul Aneta ~Lucian Domșa ~
ANETA (fragment din romanul apărut anul trecut – continuare) Flăcăul a dus-o pe Zamfira la el acasă, chiar dacă la început, Marița maică-sa, n-a fost de acord. Ea era o muiere uscățivă, gârbovită și parcă-mbătrânită prea devreme, o țață rea de gură, cum devin toate bătrânele de la țară, după o anumită vârstă. Taică-său, unContinuă lectura „Fragment din romanul Aneta ~Lucian Domșa ~”
Daniela Konovală
Nu țes speranțe… Azi temeri nu mai am, nu țes speranțe,Îmi port iubirea simplu ca pe-un nimb,Amortizând în sufletu-mi distanțeÎți stau alături și lumină-ți ning Peste a frunții cută, peste gene,Peste culoarea fiecărui ceas.Iubindu-te discret printre poemeÎți mângâi umbra trecerii sub pas. Nu te mai chem la vremea înserării,Nu te aștept nici nu mi teContinuă lectura „Daniela Konovală”
