Cristina Pasca

MĂ DEZLEG Mă dezbrac de lună, mă dezbrac de soareȘi de tot pământul ce-l am sub picioare…Mă dezleg de jale, mă dezleg de-amareClipe scurse-n vale, împunse cu gheare… Mă dezleg de lacrimi și de-o amintire,Asta mi-a fost viața, asta mi-e sortire…Sufletul-mi prea singur, versu-mi prea roșire,Mintea-mi prea adâncă, stele-mi… prea iubire… Iarba-mi tot mai stâncă,Continuă lectura „Cristina Pasca”

Anca Man

Sfârșit de poveste ,, Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratic”,Într-o casă luminată din cătunul singuraticUnde pâlpâie o lampă și focul se stinge-n vatră,Plâng fără lacrimi doi ochi și o inimă de piatră. Liniște-i peste cătun și e noaptea prea adâncă,Sufletul prădat de gânduri trist e și nu doarme încă,Nopți la rândContinuă lectura „Anca Man”

Aura Stegaru

TE VOI IUBI Te voi iubi profund şi nestatornic,Cu mofturi şi cu generozitate,În şiretlicuri, ca o trădătoare,Sau ca o dimineaţă-n naivitate. Te voi iubi-nţeleaptă cu prostie,Ca o regină care e pierdutăŞi-n disperarea unei CleopatreLa veşnicul soldat mă-nchin tăcută. Te voi iubi şi ziua, şi-n nopţi albe,Să crezi că ai dormit şi au fost vise,Când neContinuă lectura „Aura Stegaru”

Costina Tănasă

Femeia, o eternă primăvară Completă armonie între trup și suflet,Un chip de înger, un munte de candoare,Purtată cu o grație divină-n umblet,Ea e FEMEIA, gingașă ca o floare. Nu-i vânt să-i frângă voința și răbdarea,Nici ploaie să-i întreacă lacrima din ochi,Când grija-i crește ca în talazuri marea,Pentru copilul lovit de boli, de deochi. Un susurContinuă lectura „Costina Tănasă”

Manuela Cerasela Jerlăianu

Între est și vest de cântec Între est și vest de cântec eu ascult ades tăcerea,Azi, mă-ntreb dacă iubirea, a fost dulce cum e mierea.Mă întreb: ziua de mâine se avântă să mai vină,Într-o inimă de clipă care n-are cum să țină? Îmbrăcată ca de gală am urcat chiar și pe bloc,Să ochesc cu ochiContinuă lectura „Manuela Cerasela Jerlăianu”

Mira Minu

Egalitate Cum poți fi egal în drepturicu o simfonie de Beethoven?Sau cu un fluture extatic?Mai degrabă cu tavade jăratic a lui Făt-Frumos.Sau era a calului său tacticos?În orice caz, timpul exaltădintre cutele devenirii talefăcându-te egal cu viațadoar când cutremuribărcile de trecerespre o conștiințăprecum diamantul.Sau când îți mai cutremuriînaltul, odată desprinsdin demonstrațiiși infinitezimale târzii. Te totContinuă lectura „Mira Minu”

Laura Maries

Așezământul (partea a șaptea – ultima)Laura Maries – Fetelor, am și uitat, mă așteaptă un vecin să-l duc până la Ciurari, o fi înghețat în sanie, săracul! Revin mâine dimineață că v-am adus câteva daruri la fiecare. Te mai găsesc și mâine,Zmara, da? Avem atâtea să ne spunem. Nu puteți pleca până nu-mi povestești despreContinuă lectura „Laura Maries”

Daniela Topîrcean

Când voi pleca Să nu mă uițicând voi plecaspre crucea cerului,grăbită…o lacrimă-mi voi ștergede pe-obrazși-o voi lăsala rădăcina unei flori, sădită… Să nu mă uițicând glasul meunu-l vei mai auzidevreme-n dimineață…îți voi trimite raze calde,blândețea lorsă luminezecu gingășie a ta față… Când voi plecape cerul tăuvor răsăribuchete mari de steleiar ochii tăile vor priviși îțiContinuă lectura „Daniela Topîrcean”

Coca Mahalu

,,Mi-e dor de tine, Mamă!” Te caut prin unghere, în casa bătrânească,Vreau să-ți mai simt căldura și grija părintească,Poze îngălbenite plătesc timpului vamă,Tristețea strigă-n suflet: ,,mi-e dor de tine, Mamă”! O pânză de păianjen coboară pe fereastră,Prinzând, în mreje parcă, floarea uitată-n glastră,Ceasul pe noptieră stă nebăgat în seamă,Dar chiar și el șoptește: ,,mi-e dorContinuă lectura „Coca Mahalu”

Eliana Popa

NEAMUL ROMÂNESC NU MOARE! Când or plânge-n cer poeții pentru Neamul RomânescRadu Gyr și Eminescu iarǎși slova-şi pregătescDar acuma versul lor va fi literǎ ce ardeVa fi imnul deșteptării, imn de dincolo de moarte! Și în fiecare slovă care picură-nspre noiE o lacrimă desprinsă dintr-o geană de eroiToată lacrima căzută într-un rai de trandafiriE totContinuă lectura „Eliana Popa”