Zbor spre înălțimi

Floare exotică

Mi-ai apărut ca o floare exotică
evadată dintr-o grădină străină,
dornică de o iubire nouă.

Îți simțeam inima fremătând
prin lenjeria vegetală
împodobită cu boabe de rouă.

Pentru a-ți ascunde nebunia
cu care mă doreai
ai țesut în jurul meu un zid de tăcere
și mi-ai spus că nu ești decât
o floare exotică
încercând să te acomodezi
cu exilul după atâta durere.

Dar mi-ai invadat inima întristată
înrobindu-o cu iubirea ta de poveste.
Pentru că sufletul meu te adoră
fii binevenită, floare exotică,
în mediul grădinii mele modeste.

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Natura sunt eu

Tot ce văd
în ochii mei
natură e,
păduri de brazi,
urși, veverițe,
soare arzând,
lună, stele
clipind
din mugur crud…
Prin sângele de dor,
susură izvoare…
În păsări
mai zbor
cu simfonii de mare.
Mă leagănă un tunet,
mă dojenește-un greier,
mă fulgeră un gând,
o frunză-mi șade verde-n păr,
un fulg de nea m-albește…
Mă trec în stoluri de cocori
cu ruginiul toamnei;
Natura-i tot ce am, ce știu,
căci sunt din lutul viu…
Și doar natura-n mine moare!

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Buzele mele

Buzele mele, pecete ancestrală
Pe buzele tale în noaptea de gală…
Și trupul, ah trupul tău, vis frumos
Când drumul spre Rai îl voi face pe jos…

Doamne, doar ochii să-mi dai sâ-i sărut
Și suflă asupra-mi, ființă de lut,
Să pot s-o iubesc cu o patimă pură
Și să o sărut pătimaș pe-a ei gură…

Voi face de-acum tot ce viața va vrea
S-o pot îndrăgi și să o pot păstra…
Lupta-voi cu soarta potrivnica, când
Ursita ar vrea să mi-o smulgă din gând!

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Noduri de amintire
*
Dintr-un mosor de frământ
S-a-ntrupat un fir de gând.
L-am tricotat tot pe dos,
Lucrându-l sărguincios
C-o andrea de os subțire,
Gol după gol să înșire;
Să se facă o perdea
Într-un geam spre steaua mea.
De mă petrec să nu știu;
Să cuget doar la ce-i viu.
Dar noduri de amintire
S-au strecurat în gândire
Despre toți ai mei cei duși
Neuitați și-amarnic plânși,
Iar în loc de goluri sterpe
Care stăteau să mă surpe,
Acum vedeam culori vii,
Știind că sunt păpădii
Și că mâine puful lor
Se va ridica în zbor
Până sus la steaua mea
De dup-un geam c-o perdea;
Până în înaltul cer,
Căci și golu-i efemer.
Am să trag perdeaua-n lături
Și-am să-mi port steaua alături,
Iară când o fi să cadă,
Am să știu că a dat roadă
Lumină în înnoptare
Și-amintiri pentru ce moare.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Fără regrete

Din stânca închisorii din Caucaz,
Purtând pe mână lanţ de Prometeu,
Jertfită până-n moarte, cu pricaz,
Te-apropii, depărtându-te mereu.
Un şir de nopţi de condamnări, peren
Te poartă spre speranţa fără ţel,
Rătăcitor, pe şine reci, un tren
Ne minte prin macaze de oţel.
Nu ştim nici când, nici dacă, vom fi „noi”
Actorii-flori, ai unei nopţi de vis,
Sub „do major”-ul unui trist oboi,
Doi evadaţi, o noapte-n paradis.
Jertfiri de nopţi străine vor mai fi,
Sub tatuaje arse sub stigmat,
Şiruri de zile colorate-n gri,
Se vor mai arde ca-n păgân sabat.
Dar va veni şi noaptea de Crai Nou
Când apele ce curg şi ne despart,
Purtând câte-o petală, în ecou,
Ne-or reuni la crucea lui Jean Bart.
Pe-un val de mare, spre un nicăieri,
Ne-or strânge pe-amândoi întrun sonet
Şi-un timp sărac de „mâine” sau de „ieri”
Va refuza să plângă vreun regret.

Redactor: Nela Viorica Boca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Întoarcerea unui ostaș acasă

Măicuță dragă cartea mea
Te afle sănătoasă,
Ștampila poștei nu-i pe ea,
Că azi e-un pic mai groasă.

Tu cărți poștale-mi trimiteai
Când eu eram departe
Și printre lacrimi mă rugai,
-Mai scrie-mi câte-o carte !

În plicuri ți-am trimis scrisori
Când nu scrisesem cartea,
Și-ți povesteam adeseori
Ce-aproape-mi era moartea.

În punctul de comandă stând,
Scrutând cu groază zarea,
Vedeam ostașii mei căzând
Pe-ntinderi cum e marea,

Acum am scris măicuța mea
De-un an și ceva zile
O carte despre viața mea
Cu cincizecișicinci de file.

Cumpărătorii stau la rând,
S-o cumpere… să fie…
Va fi bestseller în curând
În scumpa Românie!

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

TRĂIEȘTE-TE

Trăiește-te viață cât încă respiri,
Când incă prin lume poți să te prefiri,
Trăiește-te cu ochii vii prin soare,
Cu chipul arzând ca o lumânare!

Trăiește-te cu lumea deodată,
Cu pavăza iubirii pe-a ta poartă,
Trăiește-te cu visuri fermecate
Din zorii cei de zi până în noapte!

Trăiește-te cu lumina din stele,
Cu vioriul din clipele grele,
Trăiește-te cu inima bogată,
Cu dragostea pe buze fin pictată!

Trăiește-te, omule, cu fruntea sus
Cu credința nestrămutată-n Iisus,
Trăiește-te cu clipe de speranță
Și cu pași vioi către cutezanță!

Trăiește-te cât încă este pace,
Cât Dumnezeu ne împarte noroace,
Cât încă pământul rod bogat ne dă,
Cât sănătatea nu cere dobândă!

Trăiește-te cu apa și cu focul,
Cu tot ce-nseamnă pe lume norocul,
Cu sunete, culori și vorbe calde,
Cu dragostea care pe toți ne arde!

Trăiește-te mereu cu Eu și Tu
Și-ndepărtează de la Ei deochiu’,
Trăiește-te cu Noi, cu Voi, cu toți,
Cu întreaga fericire de sub bolți!

Trăiește-te o viață și-nc-o viață
Și fii prin lume o caldă prestanță,
Uzină de dor, seif de iubire
Și gând auriu în desăvârșire!

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Nu tăcerea

Nu, tăcerea nu-i lichidă
ca o vreme în hotar,
urma ploilor-i aridă
ploaia, o minune …
dar.

Ploaia nu ne face riduri,
nu-i nici fruct
din miezul verii,
apa ne sfinţeşte-n ziduri,
în sărut infernul
serii.

Ea, atât, e destinare,
doar căderea ei suspin,
drumul ei o alergare,
alergarea,
vis străin.
Plouă flăcările stinse,
din amar, nisip,
furtuni,
sub potopuri ce-s trimise,
graba , liniştea-n minuni.

Plouă astăzi cu un mâine,
cu finaluri
în concluzii,
gustul tău, cu gust de pâine,
rătăcirea mea …
iluzii.

Redactor: Nela Viorica Boca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

E toamnă

Foșnesc în toamnă frunzele cărunte,
,, Pe câmp sinistre șoapte trec pe vânt”,
Le prinde-n vuiet crângul într-un cânt,
Târziul gând culcându-mi-l pe frunte,

Îl prind în vis și-ncep a-l fredona,
În glasul dezmierdării îl cufund,
De-a  toamnei inimă să îl ascund,
Când ramul desfrunzit l-o legăna.

Pământul ud amorul ascunzând,
Sub pași, călăul frunzelor pândește,
Când vântul, fără milă, desfrunzește,
Copaci…furia toamnei înfruntând,

Nebune ploi tânjesc sărutul rece
Al buzelor, pecete-ntr-un descântec,
Pământul așternându-mi-l pe pântec,
Porunca depășind pe cele zece…

E toamnă iar, doar umbrele sunt vii,
La ceasul înserării plâng cu norii,
Doar gândul îmi mai zboară cu cocorii,
Prin frunzele desprinse, arămii.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț