George Ceaușu

CÂND RĂSĂRITA…

Când răsărita înflorește
Și-albinele prin flori dau clacă,
E bine armele să tacă
Și trântorul ce tràndăvește.

Dar și-un armistițiu plenar
Să fie pe-ntreaga planetă
Netrâmbițat de vreo flașnetă,
De-o oficină sau ziar…

Când peste tot în câmpul muncii
Se va lucra ca și-n stupine
În omenire fi-va bine…
Și-n liniște ne-or crește pruncii!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Cristina Serghiescu

Simțiri

Alung tăceri cu sevele pătrate,
Azi lustruiesc a nemuririi cupă,
Încercănez dorințele curbate
„Și te iubesc la echinox și după”…

Bat clopote în turnul nerăbdării,
Aștept ca lava fericirii să erupă,
Îmbărbătez nisipul ars al așteptării
„Și te iubesc la echinox și după”…

Încarcerez trădări, ideile obtuze,
Las podul negăsirii să se rupă,
Spăl amăgiri, cuvinte prea confuze
„Și te iubesc la echinox și după”…

Smulg buruieni de tânguiri amare,
Din câmpul ce gândirea o ocupă,
Brăzdez iar lutul de simțiri avare
„Și te iubesc la echinox și după”…

Adulmec ploile din ispășire,
Curăț a conștiinței surdă lupă,
Îmbrățișez lumini de izbăvire
„Și te iubesc la echinox și după”…

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Cristina Pașca

Adio, iubite, pleca-voi cu ploaia…

Bătut-am pământul prea mult într-un loc,
De flori vestejite va geme odaia,
Prinzând nemurire-n aripi cu pene de foc.

Pe mine doar chinul, de tine m-a legat
Și un blestem ce-l port în oase până-n moarte:
Ca să iubesc tot singur, cu sufletul meu dat,
De dragoste bolnav, de ea să nu am parte…

Ah, am tânjit iubire, așa eu m-am născut,
Cerșind din ochii mamei sărut după sărut;
Nebună de iubire, nebună m-a făcut,
Nebună până-n sânge am fost de la-nceput!…
Ce frântă fericire și-n inimă ce crunt,
Să dăruiești safire pe un nisip mărunt…
Aceasta-i grea sortire, de parcă-n timpuri, eu
Am fost cândva iubire, căzând din Empireu…

Adio, iubite, pleca-voi cu ploaia…

Și-n picuri după picuri m-oi prăbuși-napoi;
Pe frunte-ți, pe buze-ți, în mii te-oi îmbăia
Și-om împărți din unul care se cheamă noi…

Nu-mi face din nou lacrimi, c-atunci voi fi potop,

Și-n cerul lui, iubirea… adânc o s-o îngrop…

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Victor Sava

PE CINE AM SALVAT UCIGÂND TÂRFA FLUIERĂTORULUI


Eu cobzarul mereu melancolic
eu cobzarul mereu duios
am ucis târfa fluierătorului
pentru că târfa fluierătorului îl trăgea-n jos
pe fluierător.
Fluierătorul era al dracului de talentat
și târfa aia de falsă fluierătoare
îl ducea la ruină –
fluierătorul fluiera a pagubă
toată ziua,
nu mai compusese nimic de foarte mult timp.
Înțelegeți?… cariera mea de melancoloc cobzar fiind strâns legată
de cariera lui de mare fluierător.

Redactor: Florentina Savu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Aforisme

  1. Tatuajele voluntare sunt vizibile, doar cele involuntare rămân pentru totdeauna imprimate pe inimă.
  2. Viața-i rezultatul mai multor examene care trebuie tratate cu maxim interes.
  3. Rădăcinile sunt esențiale, fără ele ne-am pierde identitatea.
  4. Acolo unde educația șchioapătă, reputația va ajunge în cârje.
  5. Viața omului se sfârșește întotdeauna într-o amintire.
  6. Drumul spre viitor este o rută în permanentă schimbare.
  7. Adeseori suntem victimele problemelor create de propriile noastre caractere.
  8. Cele mai speciale amintiri se află în inimă, nu în poze.
  9. Structura creierelor este aceeași, diferența o face gândirea.
  10. Viitorul nu este doar progres și bunăstare.
  11. Discutăm despre trăirile altora, doar din perspectiva experiențelor noastre.
  12. Putem spune esențialul în câteva cuvinte și nimic în nenumărate rânduri.
  13. Când înțeleptul tace, prostul prinde curaj.
  14. Dacă nu pot fi înșelat, sunt numit complicat.
  15. E umilitor să deții rolul liftului în accesiunea altora.
  16. Dacă sufletul s-ar vedea ca trupul, multe frumuseți ar fi urâte.
  17. Cea mai dureroasă trăire: neputința de a-l salva pe cel drag.
  18. Adevărul condiționat de oameni și împrejurări, va aduce un fals respect unora și o ură îndreptățită altora.
  19. Disperarea este lațul capcanei. Cu cât mai mare este împotrivirea cu atât mai acută devine strângerea.
  20. Cele mai multe răni nu se văd, ci se simt.
  21. Citate; insule de adevăr într-un ocean de cuvinte.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Lidia Zadeh

PUFĂIALA

Plămânii mei ardeau mocnit pe rug
Cu fum tabacic stacojiu și dens
Iar ochiul meu hipnotic centrifug
Era jilav cuprins de un condens

Țigări bătându-mi cuie în coșciug
Ardeau ca frigăruile prea groase
Și îmi făceau la deget beteșug
Carbonizându-mi pielea pân-la oase

Aș fi fumat chiștocul cu fitil
Dar în scrumiera veacului imens
Toți câți au fost bolnavi în mod stabil
În urnă au ajuns ca scrumul dens

Așa c-am renunțat să mai fumez
Și nici scrumieră nu mai am pe masă
Cu nicotina nu-mi mai parfumez
Plămânii și picturile din casă

Mă simt mai bine și îmbobocesc
Că nu avea vreun rost să pufăiesc

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Marin Rada

SĂRBĂTORI CU TATA

Înainte de Paști
tata cumpăra
câte o halva dulce,
o cutie de cafea
fără niciun parfum
câteva cristale de zahăr
invelite ca odoarele sfinte,
în foița subțire pentru tutun.

Privea visător
pietrele de pe munte
grija zilei de mâine
n-avea început, nici sfârșit,
nouă ne scria că e bine,
sănătos ca-nainte,
și că muntele a fost biruit,

Fruntea lui arăta
ca o brazdă nesemănată,
umbra se lungea peste flori,
eu strigam fericit ,, tată, tată „
când mă ridica la icoane
de subțiori…

Înainte de Paști
tata cumpăra
câte o halva dulce,
o cutie de cafea
fără niciun parfum,
câteva cristale de zahăr
învelite ca odoarele sfinte
în foița subțire pentru tutun.

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Anatol Covalli

D o r i n ț ă

Nu sunt trist şi nu mai gem. Mă nărui,
dar surâd de câte ori mă frâng.
N-o să ştiţi nicicând din vina cărui
sentiment numai în mine plâng.

Voi vedeţi privirea mea senină
şi-admiraţi cutezătoru-mi mers,
care trece-n iureş prin lumină
spre-a parcurge-ntregul univers.

Cât mă bucur că mai pot ascunde
umbletul, adesea doar târâş ,
pe poteci ce-ncep să se înfunde
sau se surpă-n aspru coborâş.

Şi-aş dori să plec râzând în hohot,
când voi auzi-n azurul meu
răsunând al despărţirii clopot
cu blândeţe tras de Dumnezeu.

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Anca Man

Al poveștilor tezaur

Somnul nu vrea ca să vină, cuprinsă-s de nostalgie
Și fără să vreau, cu gândul, mă pierd în copilărie,
Iar prin roua de sub gene, zăresc pe buna torcând
Din caier de lână moale, glasu-i dulce depănând
Basme ce-n copilărie mi-au creat un univers,
Care s-a zidit în suflet și nicicând nu s-a mai șters.

Încet, ochiul minții mele cuprins e de visul dulce
Și pe rând, eroi din basme în visul meu îi aduce;
Iat-o pe „Cenușăreasa” gătită de mare bal
Și pe, „Albă-ca-Zăpada”, purtată de prinț pe cal,
„Harap Alb” care se luptă cu cel mai aprig balaur
Și pe „Prâslea cel Voinic” păzind merele de aur;

Și pe toți eroii mei din poveștile lui Creangă
Îi zăresc atât de bine, cum prin visul meu aleargă,
„Capra cu trei iezi” și lupul, care s-au împrietenit,
„Ursul păcălit de vulpe”, chiar de vulpe însoțit,
Iată cocoșul nazdrăvan din „Punguța cu doi bani”,
Toți îmi trec acum prin vis, după atât amar de ani.

„IATĂ CERBI CU STELE-N FRUNTE CARE TREC PE PUNȚI DE AUR”,
Iar în suflet îmi așază al poveștilor tezaur…
Simt cum zorii îmi mângâie pleoapa plină de poveste,
Chiar căldura soarelui ce răsare peste creste,
La fereastră, păsărele gălăgioase ciripesc…
Din visarea asta dulce, prea devreme mă trezesc.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Angelica Manole

Vara emoțiilor

Mi-a tresărit o boabă-a sufletului meu,
Când vara se urca pe dealul plin cu soare.
Și-am vrut să o păstrez în ochi mereu,
Așa cum macii au ieșit la drumul mare.

Mi-a tresărit lumina din adâncuri line
Și cântece de greier mustăcios am auzit.
Povestea grânelor ajunge și la mine,
Iar dorul de copilărie în praguri mi-a sosit.

Emoții cu luciri de stele mici și rare
S-au prins de pleoapa inimii cu dor.
Mi-am agățat dorința-n Carul Mare
Și-n vise albe de fugarnic mă cobor.

Am luat emoții de la luna plină,
Ce-și spală rotunjimea-n iazul morii
Și mi-am dorit un Făt-Frumos să vină,
Să stăm de vorbă până răsar zorii.

Din tufele de iasomie sfântă
Mi-am luat emoții cu miros ciudat.
Am fost și-n ” lumea celor care nu cuvântă”
Și dragoste și armonie am luat.

Dar vara cea de foc mi-a dat fărâme
Și-ntr-o emoție de fum mi-am strâns oftatul.
Sunt vântul călător ce fuge-n lume
Și-n margine de gând mi-a fost umblatul.

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț