Marilena Răghinaru

Te urăsc!

Iar mi-ai poposit în casă, îmbrăcată, șic, de gală,
Dar cam multă poleială e în rochia-ți prețioasă!
Ți-a fost dor, cumva, de mine? Hai, servește o cafea
Strecurată-n acadea și vreo două amandine!

Nu privi, te rog, cu milă, înspre chipul ,,adorat”!
Știi că nu te-am așteptat să-mi faci viața dificilă!
Nu-mi zice, cu simpatie, într-un mod măgulitor,
Mâna când o miști ușor, că-mi ții, iarăși, companie!

Ce senină ți-e privirea, câtă nevinovăție,
Niciun strop de ironie nu îți tulbură sclipirea.
Grațioasă și gingașă, vrei la cină să rămâi.
Te servesc pe tine-ntâi, ciufulită și-n cămașă.

Vom petrece împreună înc-o noapte de visare.
Știu că, tot nepăsătoare, nu-mi vei spune: ,,Noapte bună!”
Și n-o faci din vanitate… Doar o lacrimă fugară
Urlă să te dau afară… Te urăsc, Singurătate!

24/07/2021

Marilena Răghinaru

Redactor: Mihaela Avram

Redactor șef: Camelia Boț

Eufimia Dumitrescu

Te-am visat….

Doar o strângere de mână
Ne desparte și ne leagă,
Inima ar vrea să-ți spună,
Că te-aștept o viață-ntreagă.

Te-am visat și zi și noapte,
Te cunosc cum tu gândești,
Mi-ai fost rugă printre șoapte,
Așteptând să mă găsești.

Mi-este scris să-ți știu iubirea,
Dă-mi sărutul, nu ai teamă,
Ochii mei îți știu privirea,
Si-n adâncul lor, te cheamă.

Strănge-mă la piept cu dor,
Și ascultă cum respir,
Trupul să-ți îmbrac ușor
Cu parfum de trandafir.

Iar când toate vor fi spuse,
Să nu-ntrebi cât ar mai fi,
Încât multe stau ascunse,
În bătaia inimii….

Eufimia Dumitrescu
14.06.2022

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Mirela Șoimaru

FĂRĂ ​ TINE!​


Fără tine, bărbate, viețuiesc și mă mint​
Că am îngeri la spate, dar să râd nu mai simt…​
Fără tine-s stingheră, fără rost mă frământ,​
Că e gol și culcușul, e-un pustiu pe pământ!​

Fără tine, bărbate, nu-i lumină, nici vis,​
Doar petale uscate într-un scrin am închis…​
Un parfum de uitare pe întinderi aride​
Mă atinge în suflet și apoi mă ucide!​

Fără tine nu-i viață…ea durează secunde,​
Lava ta mă oprește, să m-ascund nu știu unde…​
Fără tine, veninul trece-n lacrimă plânsă,​
Și n-am nicio scăpare,că iubirea ți-i dusă!​

Fără tine, bărbate, în amurg mă cobor,​
N-am nici aripi în spate și nu pot să mai zbor!​
M-am pierdut printre patimi, într-un dor nefiresc​
Să renasc pentru tine,însă nu te găsesc…​

Nu-mi dă pace trecutul și nu merg nicăieri,​
Am în mine durerea pentru tot ce-a fost ieri!!​
Fără tine, bărbate, n-am putere să iert,​
Rătăcirea mi-e sensul și nimic nu e cert…​

Fără tine e noapte, nu e lună pe cer,​
Nu am ce să aștept, nu am cum să mai sper…​
Mă învăluie noaptea ca pe efemeride,​
Fără tine, bărbate, zac în spații toride!​


Mirela Șoimaru

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Maricica Miloievici

Bine ai venit, sfântă dimineață!

Bine ai venit, sfântă dimineață!
Mă închin din nou la ivirea ta
Și ce bucurie îmi cade pe față
Că pot cu ardoare a te-mbrățișa.

Tu trimiți în zare străjuita lună,
Pulbere de stele lași în urma ta
Și aduci seninul umplut de lumină
Ce îmbracă cerul și inima mea.

Te slăvesc cu foc, te gust cu nesaț,
Prin roua ta pură iarăși mă dezmierd,
Cu razele-ți noi, frumos mă încalț
Și pornesc la drum, prin clipe mă pierd.

Bine ai venit, sfântă dimineață!
Din albastrul cer mi-ai adus mult har,
Pentru înc-o zi, sunt tare măreață.
Mulțumescu-Ți, Doamne, pentru al Tău dar!

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

Constantin Mosor

PÂINEA ÎNCĂ SE FACE DIN FĂINĂ

A nu se înțelege că toți suntem neghină!

Prin grâu trăiesc și boabe de neghină!
Nu le amestecăm printre făină,
Căci nu-i iubim nici gustul nici culoarea,
Care deloc nu seamănă cu floarea!

O floare de neghină, albăstruie
Păstrează frumusețile integre,
Dar frumusețea, parcă uite-o, nu e!
Poate de-aceea fructele-i sunt negre!

Mi-am cumpărat o sită, una mică
Pâinea încă se face din făină,
Dar nu de flămânzire îmi e frică,
Ci, doar de inși cu suflet de neghină!

Ascunsă sub petalele de floare,
Neghina omenească mai și doare!
Pe-a grâului o strecurăm și… gata!
Din lume se adună cu lopata!

Constantin Mosor, 25 iunie 2022, București.

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

Iuliana Cozma

Sânziana

Tu, legendă între flori
Și divină precum ești
Din soare ai luat culori
Ca să ne tămăduești.

Legea firii scrisă-n cer
Precum îngerii o știu
Pe pământ să fii mister
Și lumină-n ceas târziu.

Cu parfum mirositor
Și îmbietor spre pace
Pași îndrepți către izvor
Iarba lângă tine tace.

Tu ești sfântă sărbătoare
Leac și mir în câmp de flori
Pământul se-mbracă-n soare
Alungând urma de nori.

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Liliana Mocanu

Ne ducem toţi

Ne ducem toţi, plecăm dintre cei vii…
Când vine vremea marilor plecări…
Luăm cu noi şi vise şi-amintiri
Şi bucurii şi palide întristări…

Poveşti ascunse prin unghere oarbe,
Nimicuri ce m-au însoţit poate mereu,
Dureri anoste şi amărăciunea,
Le voi ascunde în sufletul meu…

Poate-oi lua puţin din lumea asta,
Poate-oi lăsa puţin din remuşcări,
Ce-mi pasă, căci acolo unde-oi merge
Mă voi lovi de alte întâmplări…

Îmi vor lipsi salcâmii, cerul, marea,
Nu le-oi vedea aşa cum sunt nicicând
Aşa cum n-oi simţi nici întristarea
Căci toate vor rămâne pe pământ!

Voi tânji după iarba înmiresmată,
După copaci care se pierd prin cer
Îmi va lipsi şi marea învolburată,
Şi tot ce mişcă-n spațiul efemer..

Şi dacă dorul de cei vii s-o ivi iarăşi,
Voi coborî-n pas molcom pe pământ,
Voi căuta din nou fiinţa dragă,
A celor care cred că nu mai sunt…

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Constantin Enescu Gavrilescu

Furtuna

Este-o linişte deplină… Oare e natura moartă?
Parcă-i dornică să spună ce s-a întâmplat odată!
Ramurile nu se mişcă… Vântul tace mâlc acum,
Ce se aude? E o furnică! Offf… ce tropăie pe drum!
Nimeni nu mai e la joacă, oare ce s-a întâmplat?
Hornul nu ridică fumul, drumul lui e retezat.
El din sobă intră-n casă, iar o muscă musafir,
parcă-i beată, nu se lasă, și… planează în delir.
Vai! Stăpâna-i iritată. De ce coşul e-nfundat?
Spre coşar porneşte vina. Oare de ce-o fi uitat!
Liniştea-i apăsătoare, cântă trenu-ndepărtare,
Se aude cum scrâșnește, și se-aude așa de tare.
Numai iarba mai zâmbeşte. A crescut, nu-i de mirare,
Nimeni, însă, n-a văzut-o când crescu așa de mare.
Se rezolvă, nu-i problemă! O să fie iaraşi prinsă
de tăişul de la coasă, ca să-o facă mai frumoasă.
Și în liniştea deplină, uliul cel cu aripile zvelte,
se îndreaptă către curte, se opreşte să asculte
zgomotele din ogradă, poate c-o avea norocul
să înhaţe puiul şui, până n-o-ntâlni cocoşul.
Zgomote de păsărele… nu se aud, ce-o fi cu ele?
Mute le-a făcut natura, s-au pitit în rămurele?
Prea e liniştea deplină, o veni din nou furtună?
Că aşa cum e tacită, liniştea-i inoportună.
Asta e! Se strică vremea! Gospodina iute-adună
rufele, închide ușa, trage poarta din grădină,
bagă vitele în grajd, după care-i bucuroasă
c-a intrat și ea în casă.
11.06.2022.
Constantin Nicolae Gavrilescu

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Dan Lupu

ZBURDALNICE GÂNDURI

Deschizi porțile sufletului de multe ori
Și aștepți cu nerăbdare, cine oare va intra ?
Au pășit de îndată pragul ai dragostei fiori,
Purtând cheia fermecată către inima ta.

Îmi sunt gândurile împrăștiate aiurea,
Precum norii, de pe cer, risipiți de vânt.
Dar cu drag, mi le adună pe toate pădurea,
În foșnetul frunzelor și al păsărilor cânt.

S-au odihnit pentru o clipă lângă un izvor,
Să se oglindească în luciul apei cristaline,
Apoi spre anii tinereții să-și ia iar zbor,
Pe alei din parc și inimi de iubire pline.

În grabă, au plecat să zburde pe câmpii,
Să le aduc pe toate înapoi, mi-a fost tare greu,
Dintre îmbujorații maci și dintre păpădii,
Dar au refuzat, în tinerețe se întorc mereu.

La fel ca fluturii, în căutarea florii fermecate,
Sunt atrase degrabă de înșelătoarele himere,
Să elibereze iar sentimente încătușate,
Uitate prea mult de a timpului vrere.

26.06.2021

Redactor: Mihaela Avram

Redactor șef: Camelia Boț

Violetta Petre

Și-a găsit alcov iubirea, numai lângă Dumnezeu…
Violetta Petre

Mi-am împachetat iubirea în hârtie creponată, să fac fluturi și liane, pentru muza îmbufnată…
Poate ea mă bagă-n seamă, cum sunt gata, în genune, să arunc iubirea-mi toată, în ecouri să răsune…
S-o adune cine poate, cine vrea sau cine n-are… eu, degeaba am iubire în exces…ce nepăsare
Mă pândește ca o fiară și cu ironii aruncă și o-ngroapă în uitare și în miez ostil de stâncă…
Am închirtiat tarabă în obor pentru vânzare, nimeni n-a venit să-mi vadă marfa mea nemuritoare…
-Nu ne trebuie iubire, este marfă desuetă… ia, și du-o-n cimitire, poate fac crucile chetă!
Pune-i și o lumânare, mai sunt suflete hoinare, ce aleargă disperate, noaptea pe sub felinare…
Poate ele să tânjească după-o clipă de tandrețe, când în rai nu mai sunt îngeri să le dea măcar binețe…
Ce calvar, să ai iubire și s-o irosești în vânt! O arunc, vă dau de știre,
sau o-ncui într-un cuvânt…
Îl așteaptă poezia, cum l-a așteptat mereu și iubirea-mi este-acuma, lângă sfinți și Dumnezeu…

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț