Constantin Mosor

ȘI-N VEȘNICIE TREBUIE IUBIRE

Călătorim din prima zi de viață
Pe drumuri de lumină iubitoare.
Iubirile Luminii nu îngheață
Dacă în suflet mirosim a soare!

Iar sufletul își face datoria
De-a nu se-mbolnăvi de-mbătrânire,
Nici când ni s-o sfârși călătoria!
Și-n veșnicie trebuie iubire!

Eu sunt un călător de modă veche.
Timpu` m-aleargă! Dac-o să mă prindă,
Îndes căciula vieții pe ureche,
Doar nu-s stejar să mă transform în ghindă!

Călătorind, așa se scurge traiul
Cel pământean, dar sufletul rămâne
Precum a fost! Nu i se stinge graiul!
Nici Dumnezeu nu-l ia cu: „Hai, Bătrâne”!

Constantin Mosor, 28 decembrie 2022, București.

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Marilena Răghinaru

Dorință de Crăciun

Azi, Tristețe, îți cer un concediu banal
Martoră vreau să fiu la superb carnaval
Cu lumini de Crăciun, cu steluțe în brad,
Să mă bucur aș vrea de zăpezi care cad!

Azi, aș vrea să mă-ntorc la copilul ce-am fost,
Un colind de Crăciun vreau să-nvăț pe de rost.
Azi, aș vrea să colind, obicei strămoșesc,
Un cadou de la Moș mi-aș dori să primesc.

Să fiu iarăși copil, de părinți alintat,
Vreau să uit că, demult, ei la Cer au plecat…
Să visez, să dansez, să mă bucur aș vrea
Că Iubirea a ales iar cu mine să stea…

Hai, Tristețe, nu-i greu ca, o zi dintr-un an,
Să te bucuri și tu, să îți faci un alt plan!
Pleacă-n lume, te rog, doar atât vreau să-ți spun
Și ne lasă pe TOȚI fericiți de Crăciun!

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Aforisme: Teodor Dume

Dacă ești un om slab nu o să ai niciodată prieteni. Dacă ești valoros nu o să ai susținători, dar dacă ești un om bogat și puternic „aliații” din umbră îți vor spune ” frate”.
(Teodor Dume)

Iubirea e o scânteie divină ce arde nemărginit.
(Teodor Dume)

Nu îți poți controla răutatea dar îți poți controla gesturile.
(Teodor Dume)

Omul se supune necondiţionat doar timpului său.
(Teodor Dume)

Fii înțelept și uită de dușmani, dar nu și de tine însuți.
(Teodor Dume)

Cel care îți mângâie fața ferit de ochii celor din jur își trădează propriile interese.
(Teodor Dume)

Oricât de mic ai fi generozitatea sufletului te va face mare. (Teodor Dume)

Nu valul mişcă piatra de pe fundul apei, ci moartea valului.
(Teodor Dume)

Trecutul e o rană care sângerează ori de câte ori privim în noi.
(Teodor Dume)

Credința trebuie să fie parte a ființei ce aşază sufletul pe trepte de sființenie.
(Teodor Dume)

O iubire ratată nu- i decât o corigență în dragoste din timpul anului.
( Teodor Dume)

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Camelia Boț

Teodor Dume

Mă rog lui Dumnezeu să mai aştepte
(Autor: Teodor Dume)

Miroase a rânced
împrejur
tăcerea se răzvrăteşte
nici fluturii nu mai zboară
în acest decor
de întuneric
îmi joc ultima reprezentaţie
cineva îmi şopteşte
că-s prea bătrân
să mai învăţ repertoriul

încerc să-mi închipui plecarea
ca pe o toamnă văduvită de păsări
şi un cer sub care groparii
au marcat o bucăţică de pământ
pe întunericul din care a plecat şi tata

adevărul e că mi-e frică
dorm cu lumina aprinsă şi
mă hrănesc din singurătăţi
ce-nmuguresc în mine
toamna
din când în când
decupez o gaură în cer şi
mă rog lui Dumnezeu să mai aştepte
până când prin inima mea
vor mai trece odată toate anotimpurile

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Maria Poiană

Amintiri din altă iarnă
( din volumul ÎNGERI ȘI SFINȚI)

A-nflorit din nou zăpada amintirilor frumoase.
Și-acum ning de printre gene, nestemate fermecate.
Și-unde cad, pe loc se naște un sătuc cu case joase,
Într-o iarnă de poveste, cu sclipiri de diamante.

Ger și noapte. Cer albastru plin de stele. Lună plină.
Peste tot sătucul însă,-i poleială de lumină.
Doar din când în când mai ninge diamante din vreun pom.
Pe poteca troienită, nu-i țipenie de om.

Larma s-a mutat în case. La ferestre, de pe-acum,
Stau copii scrutând în noapte și-așteptând pe Moș Ajun.
E trăistuța pregătită. Cizmulițele-s în tindă.
Dimineața doar să vină și-au zbughit-o în colindă.

Că de-atâta bucurie, nu le-ar mai ajunge satul
Când, în cete mici, pe stradă, vor porni cu colindatul.
Și, la fiece căsuță, colindând cu ,,Leru-i Ler”,
Vor deschide o portiță luminată către cer.

Binecuvântează, Doamne, înc-o dată al meu sat,
Pe-așa vremi nelegiuite, fără nici un Dumnezeu.
Și mă fă copil de-o șchioapă, care pleacă-n colindat,
Lângă alți copii de-o șchioapă, reîntorși în satul meu.

Dă-ne, Doamne, înc-o viață, numai cât o nemurire.
Dar croiește-i astfel drumul, s-o trăim doar în iubire.

maria poiană 21. 12. 2020 Northampton

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Camelia Boț

Eduard Bucium

Aniversare
Eduard Bucium

Trec anii prin mine?! O, nu vă-nșelați!
Eu trec , eu petrec, eu trăiesc
Eu nu mai sunt eu, dacă eu nu iubesc
Tu nu-mi poți fi tu, dacă nu suntem frați

Prieteni, mă strângeți în brațele voastre,
Iubito, îmbracă-mă-n doruri
Copile, tu eşti setea mea de onoruri
Voi doi sunteți stelele mele albastre

Ieri trece prin azi, voi treceți prin mine
Eu trec, împreună cu voi
Iubito, copile, prieteni, prin noi
Trec viețile noastre. Sihastre? Sublime?…

Amare sau dulci? Primăveri numărate?
Trandafiri rănduiți în buchet?…
Casete cu vise, lăsate-amanet,
Nădejdi, păpădii spulberate?…

De unde să știu, și de unde să-nceapă
Cinstit și concret numărarea?
Sunt tânăr prieteni, iubito, mirarea
Ești tu, când pășești peste apă

Pe malul din dreapta, cu prunc și cu ìe
Să-mi dărui puțin infinitul
Cum pot să mai cred că există sfârșitul
Când voi îmi sunteți veșnicie?!…
27 decembrie 2022

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Daniela Konovală

Clipe de lumină

Ți-e trupul, harta degetelor mele
Și mi te cercetez precum un orb,
Să nu mă pierd printre atâtea cețuri
În veghea nopții cu rostiri de corb.

Mi-s degetele clipe de lumină
Ce peste ochii tăi cobor cu drag,
În sfori de lună literă aldină
Trimit să-ți fie pasului toiag…

Și mi te strig în zori cu turtureaua
Și mi te-adorm cu îngerii pe rând,
În degetele mele murmur neaua
Și te colind, din stele coborând…

La masa ta de-mi dai un strop de pace
Și-un dumicat cu dragoste de-mi dai,
Cu degetele-mi, cerul voi deschide
Și-om viețui mereu pe-un colț de rai.

Daniela Konovală

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Nely Vieru

SÂMBURI DE DRUM Furcile caudine Dezghețul

Nu de singurătate mi-e frică,
De lume mi-e teamă acum.
Asemenea ultimului sunet
Din nerostitul cuvânt
Chipurile se pierd prin perdeaua de fum.

Nu de moarte mi-e frică,
Nu de singurătate mă tem,
Nici de ceață ce se lasă pe luncă…
De prea multă lumină mi-e teamă,
Acum când te strig, acum când te chem.

Mi-am făcut din întuneric o haină,
Din singurătate…o umbră pe drum.
Așternut, în tenebrul pădurii.
Nu de iarnă mi-e frică,
De prea multă căldură mi-e teamă acum.

Mi-am făcut în ghețar colivie,
Din zboruri mi-am făcut gratii de fum.
Țurțuri de iubire am înfipt în călcâie.
Nu de nopțile iernii mi-e frică
De lumina lunii mi-e teamă acum.

Nu de bătrânețe mi-e teamă.
Tânăr nici nu știu dacă am fost, dacă sunt.
De atâta iubire se topește ghețarul,
Nu mi-e frică să zbor, îmi e teamă
Că n-am să mai vreau să mai calc pe pământ. Nely Vieru 04.02.2023.

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Peteleu Alexandru

CUTEZANȚA, ZBOR SPRE STELE
-acrostih-

Câte păsări migratoare
Urmând drumul lor de zor,
Trec mereu cutezătoare
Eternul drum obositor ?
Zăcând pe punți de vapoare,
Apoi, se înalță în zbor!
Navigând, pe cer călătoare,
Țesând speranțe-n drumul lor.
Aripi, între cer și mare !

Zboară-n stoluri către zări,
Balans între pământ și cer,
O speranță spre calde țări,
Repetând drumul efemer.

Se întorc în primăvară
Pe potecile cerului,
Regăsind la noi în țară
Esența necesarului!

Se înalță-n zbor spre stele
Traversând cutezătoare,
Eludând și misterele
La o înălțime mare,
Ele-n griji și toate cele.

Peteleu Alexandru
8-11-2022

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Camelia Boț

Iancu Cătălin

Fluturi albaștri

Fluturi albaștri noaptea mi-o inundă
Când somnul nu vrea pleoapa să-mi închidă,
O lună străvezie și rotundă
Mi-ascunde visele într-o firidă.

Mi-e gândul vid, privirea aiurită
Și rănile din talpă încă dor,
Mă cheamă o sirenă rătăcită
Ce s-a îndrăgostit de un vapor.

Un albatros cu aripi obosite
Plutește pe o mare în derivă,
Plâng fără lacrimi Anele zidite,
Măicuțele au aere de divă.

Se-aud departe clopote de-aramă,
Îmi ninge cu zăpezi din alt tărâm,
Când răsăritul noaptea mi-o destramă
Zidurile închisorii le dărâm. 10.12.2022 Cătălin Iancu

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț