Zbor spre înălțimi

I L I E

Zburau gândurile, zburau
Spre stele-n cer se adunau,
Cu chiparoase parfumate
Mănunchi cu dorurile-mi toate!

Lacrimile cristale s-au făcut,
Pe frunze de flori au căzut
Şi cu mireasma lor în zori
Lumină azi, aleasă zi din sărbători!

Candela este în lumină
Şi nu se stinge niciodată,
Iubirea-mi care se închină,
Sărută chipul dealtădată!

Trimite candela o rază,
Spre chipul tu ce-i înrămat,
Eu mângâi poza luminată
Şi te privesc cu acelaşi drag!

Şi-ți împletesc îmbrățişări
Prin florile din coroniță,
Locul de -odihnă-n zi în zori
Stropit cu sărutări pe garofițe!

Doar gândurile-s tot pe drum
Şi-s cu Lumină ce e Sfântă,
Că ziua Ta este acum,
ODIHNĂ veşnică mie-n rugă!

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

TRĂIEȘTE CLIPA!
Autoare: Carpe Diem

Ne mai împiedicăm
în câte-o piatră,
ne mai împotmolim
pe-un prag de lut,
ne prea zădărnicim
crezând în soartă,
ne dăm prea lesne
sufletul tribut,
mult prea ușor
cădem în neputință,
mult prea curând
lăsăm armele jos,
uităm prea des
recursul la ființă
și mult prea mult
citim totul pe dos,
prea superficiali
privim în urmă,
prea neîncrezători
spre noua zi…
Un vis ia aripi,
altele se curmă…
Trăiește clipa!
Ești, pentru a fi!

• CARPE DIEM *

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

ÎNTOARCE-TE LA MINE

Ai rătăcit prea mult, hoinar poet
Şi viaţa-ţi pare fără rost, pierdută,
Întoarce-te, iubirea ta-i un front,
Ai obosit să aperi o redută.

Întoarce-te din tulburate mâri,
Corabia ţi-e frântă şi catargul,
Destul sirenele te-au alintat,
Îţi sunt ultimul port, tu uită largul!

Întoarce-te la mine în amurg
Din lumea ta de dincolo de stele,
Eu îţi sunt muza strofelor de dor,
Tu eşti stăpânul visurilor mele.

Şi eu am obosit să-ţi vin în vise,
Pe braţul tău cu drag m-aş odihni,
Revino-mi, să ne pierdem împreună,
Întoarce-te şi nu mă părăsi!

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Cuptor
Autor Rotariu Dorel

Se stinge lanul de porumb,
Noroc că-i văl de colb pe el,
Cuptor cu soarele-i rotund,
Topește viul până-n cer…

Nu-i nor, nu-i vânt pe-ntinsa zare,
Stă timpul parcă-ncremenit,
Doar ciocârlia-n depărtare,
Ceartă norocul asfințit.

Vibrează cerul parcă fierbe,
Grâul în lanuri stă spășit,
În stropi miraculoși mai crede,
Mai vrea să crească spre zenit!

Femei cu gânduri încâlcite,
Apar pe drumul prăfuit,
Găleți cu apă duc grăbite,
Răcoare-n cuibul mult iubit!

De nori, de fulger, toată firea,
Imploră cerului răspuns,
În depărtări, doar ciocârlia
Norocul ceartă tot mai sus!…

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

CĂLĂTORIND PRIN UNIVERS

Astăzi am să te strâng din nou la pieptul meu, o fericire!
O să te ud cu rouă pură în fiecare dis de dimineață!
Din tine o să crească rădăcini adânci ale iubirii
Am s-o accept ca picătura care-mi dă speranță!

Cu trunchiul tău firav care se îmbată de iubire,
M-ai fermecat și mai ademenit să te îndrăgesc!
Aripi mi-au crescut până la cer…o frumoasă fericire!
Îmi ești în suflet și știu că tot ce simt nu este pământesc.

Călătorind prin Universul vast, te-am căutat iubire
Tu îmi țeseai covor brodat din diamante și din stele
Buzele tale fredonau cântecul ce îmbăta arcușul lunii
Întreaga constelație se înclina de drag și fericire!

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Scara valorilor
(in memoriam Dumitru Sandu)

Cînd moare-un politician se face
Vacarm, de parcă ar veni eclipsa,
Dar peste tot e liniște și pace
Cînd moare un poet sau dacă zace
Și doar amici-i simt o vreme lipsa.

Un politician de n-are casă
Urgent i se rezolvă pe-orice cale
Și cu mașină lîngă scară trasă,
Cu mobilă, chiar și cățel de rasă,
Și bodyguarzi, semn al valorii sale.

Dar un poet, că sînt puțini sau mulți,
Abia de valorează cît o scamă,
Cei ce te fac să plîngi sau să exulți,
Chiar de-ar umbla flămînzi, cîrpiți, desculți,
În România nu-s băgați în seamă!

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

Clipa când au cântat greierii

întâmplarea decupează sticlos
seara ghemuită-n litere de păsări,
pe holul dintre nopți
divagații despre iertarea verii,
dăruită orei oblice
rugina brodează melci
pe manșetele orașului,
mâinile alunecă fluturi de ceară
peste câmpiile latente ale eului,
cineva bate-n ușa nesomnului
între zăpezile bănuielii lift blocat,
cineva bate-n textul oglinzii
străzile scârțâie gri frunzele unei absențe,
cineva bate-n pieptul timpului
la intersecția tastelor cu rănile zidurilor
semaforul mormăie
game over
*
pe tapetul singurătății
un copil desenează copacul cu gânduri
dar nimeni nu aude greierii

Autor Alice Puiu, iulie 2022

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Glasul inimii

Vreau să trăiesc o clipă încălțată-n nemurire
Să gust albastrul cerului în iazuri de noroc
Să-mi vindec în ceasul de pe urmă a mea zidire,
Să-mi plămădesc un soare din al iubirii foc..

Vreau să trăiesc o clipă de înviere ,
În raiul luminat de sfinți și heruvimi
Acolo unde-i inima ta,o albie de miere
Și cântece din roua stropilor divini..

Vreau să trăiesc și să cutreier marea
Să pun săruturile tale în felinare la hotar,
Ca toți cei suferinzi să-și rătăcească calea
Găsind în abisuri de iubire,cel mai frumos altar ..

Vreau să trăiesc o adiere din copilărie
Să mângâi obrazul fluturului temător,
Tivind o rochie din lacrima ascunsă-n jucărie,
Pentru un mâine mai frumos,mai visător..

Vreau să trăiesc să te iubesc încă o viață,
Să frâng al vieții amăgitor soroc,
Prin anotimpuri pline de povață
Să fericim cărarea vieții,spre zări albastre cu noroc!

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț