Zbor spre înălțimi

Felicitări dlui Rotariu Dorel!

Regăsire
Autor: Rotariu Dorel

Cu genunchii goi prin SPINI, urc la tine POEZIE,
BÂNTUIT, ca tot românul, de-a zicalei frenezie!
POARTA ta, cu nestemate din tezaur moștenit,
Cununând VECHIUL cu noul, mă trudesc să o deschid.

Prin FURTUNI, poeții ZBOARĂ către sânu-ți morganatic,
Demiurgi ce din cuvinte zidesc chipul tău extatic,
Toți, pe cerul tău, visează că vor fi noii luceferi,
Vor, cu leagănul de aur, să le-alinți gena în treceri…

Cavaleri RĂTĂCITORI, cum demult erau aezii,
ZBOARĂ-n zori, în toiul nopții, ori în brațele nămiezii,
Poleind cu mierea limbii meșteșugul strămoșesc,
REÎNVIE-n om frumosul, sufletul îi dezmorțesc.

ADUNATE din pruncie, flori de gând azi izbucnesc,
În genunchi, prin SPINI, coroană, vin timid să-ți dăruiesc,
Cu de-argint toiag de buchii, bat la POARTA ta sperând,
Credincioasă să-mi rămână muza când doina mi-o cânt!

Regăsind fiorul tainic, pe care-l credeam pierdut,
Curcubeie țes pe vreme, cu aripile-n trecut…
………………………………….

Glosă.
EXTÁTIC, -Ă, extatici, -ce, adj.
(Rar) Care este în extaz; care ține de extaz, caracteristic extazului; fermecat, încântat, extaziat. – Din fr. extatique.
[DEX ’09]

MORGANÁTIC, -Ă, morganatici, -e, adj.
(În țările cu regim monarhic, în e x p r . ) Căsătorie morganatică = căsătorie între un bărbat dintr-o familie domnitoare și o femeie din altă categorie socială. Soție morganatică = soție într-o astfel de căsătorie.
[DLRLC]

NAMIÁZĂ, nămiezi, s. f.
(Pop.)

1. Amiază. ◊ Expr. Ziua namiaza mare = în plină zi.
2. Masa care se ia în jurul amiezei; prânz.
3. Loc, punct unde ajunge Soarele pe cer (aproximativ) la amiază; zenit. [Pl. și: namiezi. – Var.: (reg.) nămiáză s. f., nămiéz, nămiézi, namiéz s. n.] – În + amiază.
   [DEX ’09]

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Jocul
de Mihaela Moisescu

Și am jucat un joc cu tine
Discret, subtil, seducător.
Ți-am oferit nopți cu rubine
Și tu mi-ai oferit amor.

Eu mai plusam cu seri stridente,
Băteam în stele nestemate,
Tu-mi aduceai vii continente
Și-mi dăruiai stări aromate.

Eram doi jucători prea buni,
Nu ne pierdeam în scheme stinse,
Vânam în timpi inoportuni
Amiezi și paradigme triste.

Eu doar cu cărțile pe masă,
Tu-ți ascundeai toți așii-n mâneci,
N-aveam pe chip nici o grimasă
Dar te simțeam cum mă adulmeci.

Voiai să fii câștigătorul
Ce pleacă cu învinsu-n dinți,
Puneam pe tablă tot amorul,
Averea de trăiri cuminți.

Mă transformam într-o felină,
Mă alintam fumând norocul,
În nopțile cu lună plină
Râdeam de noi, câștigam jocul.

Și dezbrăcată de păcate,
Îndrăgostită de-un trișor
Împărțeam clipe câștigate
Și te făceam câștigător.

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

SĂRUT DE CIREȘE AMARE

de Marian Florentin Ursu
*

Mai credeam că zorii cresc din pământ,
nu ştiam pe atunci ce-aduce furtuna,
un apus roşiatic tresare în vânt,
un stigmat de argint este luna

Era vara târziu fără să ştim
că nisipul ne arde ochii în zare,
îţi luai rămas bun c-un adio sublim
și-un sărut de cireşe amare

Frunzele îmi par azi mai înalte,
iarba parcă-mi creşte mai aproape de cer,
buzele îți erau cireşele coapte
ce-au rodit prin copaci efemer

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

FURTUNĂ ~Marin Rada ~

Aici a curs
nisipul din clepsidră,
o fi un semn
să mă întorc
din drum,
ori, poate,
numai dorul
ce mă încearcă-acum
se face adiere
de vânt
și mă tot strigă?

Poate ești tu
sau, poate,
însăși marea
din lumea largă
apele-și adună,
în fiecare zi
ești, parcă,
mai aproape
și-n fiecare zi
ești o furtună…

Poate ești tu
în umbra mea,
părere,
mergând
fără s-atingi pământul,
ca un vis,
poate-am dormit
cu sufletul deschis
și ai intrat în el
ca o durere…

13.07.2021
Marin Rada

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Iisus pe muntele Tabor

Urmând acei apostoli pe bunul lor păstor
Urcat-au sus în munte, pe muntele Tabor,
Când au ajuns acolo, Iisus a îngenuncheat
Fără să zăboveascā, s-a pus și s-a rugat.

Apostolii căzură căci mult s-au ostenit
Și frânți de oboseală, pe loc au adormit
Și când Mântuitorul la față s-a schimbat
S-a arătat pe munte în chip prea luminat.

Iar haina lui Hristos, în alb se preschimba
Lumina orbitoare pe apostoli îi trezea,
Pe Moise, pe Ilie, să vadă le-a fost dat
Frumoasa strălucire pe toți i-a bucurat.

Iar Sfântul Duh coboară, apare ca un nor
Un nor ce ține umbră, dar și strālucitor,
Iar Dumnezeu din cer, atunci le-a spus lor:
Acesta-i Fiul meu iubit, în El am binevoit!

Prin asta, Dumnezeu a dorit la toți s-arate
Că Fiul său prea scump, este stăpân a toate,
Slăviti-l pe Hristos, nu știți când va veni
Iar noi lumina Lui, de-a pururi vom primi.

Slăvit să fie Domnul nostru, lisus Hristos!Amin!
Iisus pe muntele Tabor

drepturi de autor rezervate
Alina Podariu

6. August 2021

Redactor șef Camelia Boț

Retrăiesc iubirea

Cu fiecare clipă
retrăiesc iubirea
când tainic
buzele ți-ai pus
în inimă, pe ochi,
pe trup mai sus
și gândul tău
adânc în mine
provoacă
și acum suspine
și brațele întind
cu fiecare clipă
plâng… iubind…

Vasilica Zaharagiu
27 mai 2021

Redactor șef Camelia Boț