Constantin Nicolae Gavrilescu

Vremea
Curge vremea ca o apă.
Ce contează cum e-afară?
Este cea ce ne adapă,
fie iarnă, fie vară.

Pic cu pic de-a valma trece,
fie ploaie, fie soare,
vremea noastră se petrece,
sufletul adânc ne doare.

Un ceasornic stă să sune,
și când viața ni-e mai dragă,
clipa noastră-n grabă vine…
cernita doamnă nu-ntreabă.

Curge vremea-ncetișor.
Ce conteză cum e-afară?
merg cu ea pân-am să mor…
bine-ar fi-ntr-o primăvară.

Ciclul vieții. Vremea curge
într-un sens ireversibil.
Pe obraz mi se prelinge
vremea-n lacrimă, vizibil.

Constantin Nicolae Gavrilescu


Când toamna iar va coborî pe deal

Când toamna se adapă dinspre ceruri,
regretul dragostei din vară cere îndurare,
şi vântul foşnet lin strecoară-n ramuri,
ca toamna girul de iubire să-l acorde iară,

Pe solul presărat cu frunze arămii căzute,
să-mi lase razele de soare îndrăzneţe,
o mângîiere, cu căldura-i dulce peste frunte,
şi un sărut tomnatic, de iubire şi fineţe.

Când toamna sprintenă-şi arată faţa ruginie,
venind pe drumul satului îmbelşugat,
unde ţărani-au cultivat în vară pe câmpie,
şi-acum, adună la chindie rodul ţarinii bogat,

Vreau doar o clipă-ai spune să rămână,
măcar un timp frumoasă, mândră dar blajină,
să poată strânge gospodarul din grădină,
şi tot ce-a semănat din primăvară-n ţarină.

Când toamna iar va coborî pe dealul dinspre vie,
iar luciul dragostei încet va-ncepe să apară,
voi aştepta, ce vara mi-a promis să-mi fie,
scânteia de iubire, ce aprinde focul dinspre seară.

Camelia Boț

Lași în mine totul rece

Și-n astă toamnă mi-s aripile frânte, iar bruma ei mi se-așază pe frunte, părul lung mi-i argintiu
și ceasul de pe perete ticăie a târziu…Te privesc cum vii și pleci când vrei, lăsând în urmă pașii tăi grei pe aleile iubirii, aievea pierdute și-n agonia timpului din nou căzute.

În căușul palmei mele se zbat lacrimi grele, peste care timpul cerne doar praf de stele, aș vrea să le pot țese cu fir de borangic într-o cingatoare să leg vântul tomnatic care-n oase mi-a pătruns și sufletul cu patimi mi l-a uns.

La picioarele-mi obosite stau șirag visele-mi risipite, aud în surdină cum suspină și oftează ca o fecioară, în batistă lăcrimează. Îi aud chemarea în taină și deodată-n jur se face lumină,
e toamna care trece și lasă-n mine totul rece…

01.11.2020

Camelia Boț

Clepsidră scursă
~Camelia Boț ~

Când te-o atinge dorul meu
Și sufletu-ți va viscoli,
De milă-ți plânge Dumnezeu,
Tristețea lui te-o răscoli.
Iar dacă n-o să înțelegi
Că depărtarea stă-ntre noi,
Doar lacrimile-o să culegi
Din nopți ce-am petrecut în doi.
Să guști sărutul otrăvit
Ce l-a lasat o clipă cursă,
Iubirea ne-a îmbolnăvit
O toamnă, din clepsidra scursă.

11.11.2020

Camelia Bot

Împreună prin iarnă
~Camelia Boț ~

Iar vine iarna peste noi
Cernând din sita-i deasă,
Nu este soare, nu sunt ploi
Dar, iernii nici că-i pasă.

Când noaptea stele strălucesc
Și deapănă noi vise,
Tu vino, iar să te iubesc,
În prag cu geruri ninse.

Căldură s-avem în priviri,
Pe buze s-avem miere
Și-n suflet veșnice iubiri,
Și foc, și mângâiere.

Din strălucirea de argint,
Să-mi împletești cunună,
Cât vom trăi pe-acest pământ,
Să fim legați de mână.

Să înfruntăm frigul cumplit,
Să ne-nvelim cu stele,
Să retrăim ce am iubit,
Prin gândurile mele.

Și-n vise tu să mă alinți,
Să mă dezmierzi o viață,
Cu sărutările fierbinți
Topim a iernii gheață.

20.11.2020

Camelia Boț

Nu-mi muri, Toamnă

O frunză de-aș fi fost,
mă legănam
prin vânt duios
și mă așezăm
pe glia rece
peste care
uite… timpul trece…
Mă dezbrăcam
de culoare,
că prea adânc
mă doare…
și-mi presăram
lacrimi pe alei
pe unde trec în noapte
ai toamnei zei…
O frunză de-as fi fost,
te-aș fi slăvit
în fiecare anotimp,
dar nu pot fi o frunză
doar a toamnei muză.
Sunt doar eu,
ce trec prin timp
rugând în taină…
Toamnă, nu-mi muri,
rămâi cu mine, dulce anotimp.

24.11.2020

Triolete

Brumă căzătoare
~Camelia Boț ~

Bruma ți-a căzut pe frunte,
Iar în ochi amurgul toamnei,
Coboară din vârf de munte.
Bruma ți-a căzut pe frunte,
Căutând a iernii punte,
Prin frigul din ochii doamnei.
Bruma ți-a căzut pe frunte,
Iar în ochi amurgul toamnei.

Pentru concurs
   ~Alex Pereleu~

A apărut pe cer o stea,
Din infinitul necuprins,
A coborât în casa mea,c
A apărut pe cer o stea
Plutind precum un fulg de nea,
Iar dragostea ei m-a învins,
A apărut pe cer o stea
Din infinitul necuprins.


Toamnă cu miros de crizanteme
    ~Daniela Mancaș Balaiita~

Toamnă blândă la fereastră
Cu miros de crizanteme
Du spre zarea cea albastră
Toamnă blândă la fereastră
Frunza suspinând sihastră
Că-i uscată prea devreme
Toamnă blândă la fereastră
Cu miros de crizanteme.

Iarna și-anunță sosirea
    ~Anca Man ~

Norii gri se-adună-n zare,
Iarna și-anunță sosirea…
Nu-i nici o rază de soare,
Norii gri se-adună-n zare.
Agățată-n calendare
Știe c-asta-i e menirea…
Norii gri se-adună-n zare,
Iarna și-anunță sosirea.

Pân’ să te cunosc pe tine
    ~Ana Rus~

Pân’ să te cunosc pe tine,
N-am știut ce e, iubire.
Am trăit doar cu suspine,
Pân’ să te cunosc, pe tine.
Nu aveam zile senine,
Acum rad de fericire
Pân’ să te cunosc, pe tine,
N-am știut ce e iubire.

Melancolica vioară
     ~Camelia Boț ~

Melancolica vioară 
Cântă în toamna târzie,
Sfășie-a mea inimioară
Melancolica vioară,
Strunele-i de odinioară
Plâng prin livada pustie.
Melancolica vioară
Cântă în toamna târzie.

Parfum de stele
   ~Monica David~

Surâsul stelei în noapte
Un licăr vesel prin ramuri
Adie cântec de șoapte
Surâsul stelei în noapte.
Mirosul merelor coapte
Ademenește la geamuri
Surâsul stelei în noapte
Un licăr vesel prin ramuri.

Triolete


Ninge ~Alex Peteleu~

Ninge, ninge, neîncetat,
Dar numai în poezie!
Că pe la noi este uscat,
Ninge, ninge, neîncetat,
Și de nu te-a fermecat !
Nu se mai pune, nu se știe !
Ninge, ninge, neîncetat,
Ninge numai în poezie.


Cad steluțe ~ Maria Mihaela Dan~


Cad steluțe argintate
Peste gânduri, fără veste,
Peste tot se-aștern curate,
Cad steluțe argintate.
Peste case-nfrigurate
Peisajul e de poveste ,
Cad steluțe argintate
Peste gânduri fără veste.

Ninge iar ~Ridica Ochiș ~

Ninge iar ca în poveste,
Linu-i lin și dalbă floare,
Peste tot cad flori celeste,
Ninge iar ca în poveste.
Peste văi și peste creste,
Peste țara-n sărbătoare,
Ninge iar ca în poveste
Linu-i lin și dalbă floare!

Două stele ~Alex Peteleu~

Două stele de sus din cer,
Aș vrea să fie-n bradul meu,
Luminează într-un caier,
Două stele de sus din cer,
Părinții mei de prin eter !
Plecatau înspre Dumnezeu,
Două stele de sus din cer,
Aș vrea să fie-n bradul meu.

Hai să dăm mână cu mână ~Anca Man ~

Hai să dăm mână cu mână,
Să întindem hora mare
Toată nația română,
Hai să dăm mână cu mână.
România ne adună,
Azi în zi de sărbătoare!
Hai să dăm mână cu mână,
Să întindem hora mare.

Flori de gheață ~Daniela Mancaș Balaiita

Flori de gheață stilizate
A pictat iarna geroasă
Iar pe geamurile toate
Flori de gheață stilizate
Cu petale minunate
Într-o noapte viforoasă
Flori de gheață stilizate
A pictat iarna geroasă.

Semn ~Monica David~

Vă las ca semn într-o carte
Scrisă la masa tăcerii
Un strop de suflet aparte
Vă las ca semn într-o carte.
Citiți și dați mai departe
Slova de cânt a iubirii
Vă las ca semn într-o carte
Scrisă la masa tăcerii.

Toamna ce plânge ~Camelia Boț ~

Mireasma toamnei ce plânge
Peste-o oază de verdeață
Și sufletul meu il frânge
Mireasma toamnei ce plânge
Cu lacrimile-i de sânge
Pe roua de dimineață
Mireasma toamnei ce plânge
Peste-o oaza de verdeață.

Nely Vieru

ALBUM – PETALE DE LUMINĂ

Noiembrie mut

Nu te căutam, frunzăream amintiri!
Ploaia-mi vorbea în picuri diez
Într-un glas doar de mine știut.
Noiembrie mut!…
Printre crengi gârbovite
Toamna mă părăsea încet,
Odată cu frunzele,
Odată cu iarba uscată,
Odată cu urmele pașilor tăi
Scrijelindu-mi în suflet…
Vântul șuiera strada a pustiu
Frunzărindu-mi amintirile,
Își înfigea colții în pieptul meu
Smulgea chinuit câte una,
Apoi o îngropa în uitare.
În el întotdeauna este
Mai greu să ieși decât să intri!
În urma lor pieptul meu lăcrima
Picuri diez înroșind trotuarul,
Noiembrie mut…
Nu te căutam…încercam să te uit!

Nely Vieru 22.11.2020.

Nely Vieru

ALBUM PETALE DE LUMINĂ

Mă caută tu...

Vezi tu femeie, știu eu de ce
Te prețuiesc acum mai mult decât ieri…
Parcă tot timpul din azi a trecut,
Parcă mâine e azi cu un nou început
Ce vine să-l îngroape pe azi
În codrii bătrânilor brazi!…
Mai bine te înalți înainte să cazi
Apoi încă o dată te mai înalți ca să cazi
Să îngropi tot trecutul din azi
Cât mai adânc în etern!…
Eu nu te mai caut demult,
Mi-e ramul cerat și mă înalț către cer.
Mi-e trupul o scoarță și rășină de brazi
Și lupii în tâmplă cum urlă-i aud,
Înfometați și gurmanzi.
De vrei să mă simți în azi și în mâine
De vrei să mă afli în da și în nu,
Prin crâng hăituit de fioroase jivine,
În strungă de brazi mă caută tu!…

Nely Vieru 25.11.2020.