Radu Iorgulescu

Inocență Ca o cometă cu genunchii rupțide rugăciunea caldă spre luminăcând cerul nopții mele se înclină,doar îngerii mai știu cu ce te lupți.*Ai oasele spălate în morfinăcu inocența nu vrei să te lupțica o cometă cu genunchii rupțide rugăciunea caldă spre lumină.*E drumul tău iertat de orice vină,ai ispășit toți munții mai abrupțicu pași mărunțiContinuă lectura „Radu Iorgulescu”

Eugen Dorcescu

EUGEN DORCESCU ECCLESIAST Din nou răsare soarele-n zadar.Și, ca şi ieri, zadarnic va apune.Zadarnici sori, zadarnicele luneMăsoară-un timp zadarnic, iar şi iar.Zadarnic ieşi în prag. Zadarnic pleci.Şi-apoi te-ntorci. Şi iar le faci cu schimbul.Străbaţi în van zadarnice poteci,Căci spaţiu-i mai zadarnic decât timpul.Şi tu eşti mai zadarnic decât tot.Şi totu-i mai zadarnic decât tine.Strivite deContinuă lectura „Eugen Dorcescu”

Valeriu Gafencu- Un simbol al credinței și al jertfei pentru România

Într-o Românie contemporană, marcată de frământări sociale, provocări economice și o continuă căutare a identității naționale, figura lui Valeriu Gafencu, supranumit „Sfântul Închisorilor”, rămâne un far de lumină și un exemplu de curaj, demnitate și iubire de țară. Născut la 24 ianuarie 1921 în Basarabia, Valeriu Gafencu a fost un tânăr care a trăit cuContinuă lectura „Valeriu Gafencu- Un simbol al credinței și al jertfei pentru România”

Constantin Mosor

DUMNEZEU ȘI…EMINESCU! Nu, nu doarme Eminescu! Lumina lui ne veghează!Fără El Limba Română n-ar mai fi atât de trează!Când a poposit pe scara dinspre ușa veșniciei,A curs un ocean de lacrimi peste sufletul hârtiei! Nu, nu doarme Eminescu! E mai treaz decât toți trejiiPrintre care se strecoară cei care se cred vitejii,Cei care dau ziContinuă lectura „Constantin Mosor”

Pablo Neruba – tradicere: Gabriel Cristea

Fotografie: Martin Chambi Jiméneź Pablo Neruda, poetul iubirilor și disperării. „În jurul anului 1925, în poezia Americii Latine, s-a auzit un glas cumplit, distrugător : cel al poetului chilian Pablo Neruda. După Rubén Darío, el este poetul care merită să aibă cea mai mare circulaţie continentală. În poezia lui Neruda, poet fundamental, se revarsă, caContinuă lectura „Pablo Neruba – tradicere: Gabriel Cristea”

Enda Zura: Tricolorul – inima nevăzută a României

Tricolorul – inima nevăzută a RomânieiEnda Zura Astăzi, tricolorul românesc se înalță nu doar pe catarge, ci și în suflete. E mai mult decât o pânză cu trei culori – e o amintire vie a cine suntem, un legământ nevăzut între trecut, prezent și viitor. Albastrul lui spune povestea cerului sub care ne-am născut șiContinuă lectura „Enda Zura: Tricolorul – inima nevăzută a României”

Teodor Dume

Maturitatea cuvântului Cuvintele vin unul după altuldin atelierul undese împletesc literelepentru cuvântul Omnimic suspectdecât o majusculăaflată de dinaintea altei literesau un traducător carea sărit peste un rândși fiecarepoate să înțeleagă ceea ce vrea noa,așesă fii Om, nepoate!și încrede-te în Dumnezeuîmi spunea bunica… eu mă simt privilegiat voi folosi urzeala buniciichiar dacă voi fi acuzat deContinuă lectura „Teodor Dume”

Ovidiu Oana-pârâul

Zilele acestea sunt despre triumful luminii. Sonetul LXXX (eu m-am născut la vremea …)Ovidiu Oana-pârâu Eu m-am născut la vremea când triumfa solstiţiul,Tribut adus ei, vieţii, de-o rază jucăuşă.Iar pânzele din neguri pândeau pe după uşăSă fie îmbiate la somn peste siliciulVreunui ţărm de mare, sau potopind caliciulReginei nopţii, calei, cu câte-o neagră tuşă,Da-s şterseContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâul”

Anatol Covalli

Metamorfozã De ce mi-aduc aminte? De ce în amintireîţi viscolesc surâsul şi sufletul mereu?Fiindcã mã simt ca Ana ziditã-n mânãstireşi tu eşti mânãstirea din care glasul meu,puternic, se aude doar ca o tânguire.Sunt fiul lui Manole şi mã numesc Orfeu,dar numele ce zeii mi l-au rostit: Iubire-i. Stau biciuit de lacrimi şi mârâit cu urădeContinuă lectura „Anatol Covalli”