Constantin Nicolae Gavrilescu

O poveste-n toamna vieţii O poveste de iubirespusă-n toamna inimii,a trezit spre împlinireazi, o nouă dragoste. O poveste de iubirespusă-n toamna vieţii mele,a trezit în mine dorulcel înscris de mult în stele. Iar povestea de iubirecu arome argintii,în poiana din pădureîmi şopteşte c-ai să vii. Şi povestea de iubirescris-acum în toamna vieţii,înflori-va fericireiar în suflet,Continuă lectura „Constantin Nicolae Gavrilescu”

Zamfira Ciobanu

Să vorbim, despre iubire Să vorbim, despre iubire, este lucrul cel mai sfânt,Sunt surprinsă, de uimire, când vorbirea nu-i cuvânt.Vorbe cu fictivitate, să dea bine la fațadă,Doar, trei zile țin minuni și apoi devin șaradă. Clăi aprinse-n timp de vară, flăcări urcă pân’la cer,Inima îți înfioară și o ține într-un mister.Din ipocrizia lungă, reușitele n-orContinuă lectura „Zamfira Ciobanu”

Nely Vieru

Hei , draga mea …Citit-am slovele pictatePe cele mai frumoase dintre astreÎn zorii dimineții noastre,Frânturi de dimineți albastre . Parcă-a trecut un veac de cândM-ai sărutat în zori, zâmbind,Pe buze, apoi șoptindTe-ai strecurat lângă ureche… Visam, zburam ca suflete perechePrin universuri paraleleÎn zorii dimineții noastre,Frânturi de dimineți albastre,Din cer ploua cu stele !Nely Vieru RedactorContinuă lectura „Nely Vieru”

Pinte Carmen

Acrostih,Foșnetul ultimelor frunze F ur dorul din frunzele moarteO ftez, mă cuprinde o liniște aparteȘ oaptele nopții sunt neștiuteN oaptea, visele devin plăcute.E dorul ce scutură sufletul zdravănT imid, năstrușnic, nebunatic și lacomU imit, fără frunze vrea să adoarmăL ovit de durere, pe-o alee de toamnă. U n ropot de ploaie se-aude acumL iniștea nopțiiContinuă lectura „Pinte Carmen”

Ripa Paul Andrei

Le quatro stagioni Ho visto la primaveraé coloratacome un arcobaleno,é profumata come la mimosa,cinquetain miile voci.Quando vedi che splendeé solo  il sole che ti accarezza.  Ho visto l’estateé gialacome un gira sole,gioiosa come un canto armonioso.Cantacon le parole di vento.Quando credi che posa pioveresono solo lacrime di gioia. Ho visto l’autunnoe arancionecome foglie di autunnoeContinuă lectura „Ripa Paul Andrei”

Georgeta Radu

IERIGeorgeta Radu Ieri eram fraged mugur, azi sunt frunză,Iar toamna-mi schimbă verdele-n aramă,fără să-mi bage lacrimile-n seamă,în care se îneac-o buburuză. Ieri eram foc aprins, dansând pe apă,grăbit să ardă vreascurile sorții,fără de frică de negura nopții,în pași de fulgi de nea imaculată. Ieri pariam că sunt nemuritoare,azi înțeleg că totul se sfârșeșteși fulgul deContinuă lectura „Georgeta Radu”

Gina Munteanu Nicoleta

O vioară și-un arcuș O vioară solitară între frunze răstignităConsolându-se cu-arcușul ce o mângâia,Tare gânditoare, fiind de dor lihnităÎntrebă nedumerită pe cel ce îi scârțâia Dragul meu arcuș, doar tu mi-ai rămasȘi-mpreună împărțim melodii știuteÎnsă nu-nțeleg de ce oameni s-au retras,Par chiar mai puțini decât simple ciute Unde s-au ascuns momentele de bucurieCând pe struneContinuă lectura „Gina Munteanu Nicoleta”

Stoia Lidia

Peste ploile din noi…( autor, Lidia Stoia ) Peste orice-am atinge, peste orice ne trece privirea, oriunde ne duc paşii şi-avem implicată simțirea, mergem cu ploile noastre, sau poate, ele ne duc pe noi contopindu-ne-n cale cu celelalteploi mai domoale sau revărsate-n şuvoi, binele, aparținând celui ce îl alege ca o frână la averseleresentimentelor şi-aContinuă lectura „Stoia Lidia”

Florin Dediu Suceceanu

Boala fără leacde Florin Dediu Suceveanu Zenit etern al suferinței este,Chiar dacă după nume nu e boală,Singurătate sufletească, pesteOrice pricepere și vorbă goală….Necunoscută boală pînă și deAl corpului sistem imunitar,Nici plus, nici minus spre-a fi depășitePericolele-n trupul unitar….Filtrînd adînc sistemul scrie primaA codului genetic eroare,Un ucigaș premeditîndu-și crima,Cu sufletul ucis și corpul moare….Nici doctori, niciContinuă lectura „Florin Dediu Suceceanu”

Felicia Percec

Sfântul Dumitru Toamna-și deșiră mosorul, furând razele de soare,De pe culmile mărețe cobor turme de mioare.Sună frunzele prin codru, veștede cad pe pământ,Adunate-ntr-un covor de-adierile de vânt. Ziua e mai mohorâtă și se întețește frigul,Se-aprind focuri prin livezi c-a sosit Sfântul Dumitru!Bucatele adunate stau pe mese-n iarmaroaceȘi-și așteaptă mușteriii să le savureze-n pace. Strălucește-n zoriContinuă lectura „Felicia Percec”