Arhive etichetă:biblioteca revistei

Poet iubit! Eminescu a fost doar unul,Unic a fost, unic ne este,Este iubit de tot românulAsemeni lui nu se găseşte! Ai fost un idol, un idol eştiPentru cei ce mai simt iubire,Iubirea-n simțuri o trezeşti,O dragoste în nemurire! Şi mulți vor scrie, şi vor scrie,Şi ne-nțeleşi vor fi de mulți,Doar Tu ce-ai scris în poezieÎnContinuă lectura „Pică Boștină”

Eu, Dumnezeu şi lacrima din colțul ochiului Ştiu că o să plec în locul în careDumnezeu îşi preparăcafeaua de unul singurpentru o felie de pâine o să- l rogsă mă lase seară de searăsă- l spăl pe picioare înainte de culcareşi dacă va fi să cinăm şi sădormim împreunădimineațămă voi preface că am visatşi îiContinuă lectura „Teodor Dume”

Suflet de copil Fetița veselă ce se juca mereu cu un ursuleț de pluș,se tăvalea prin iarbăpusă pe șotii, din zori pân’ la apus, *Trecea prin copilarie sub ochii meiÎn suflet o păstrez, și apare cand numar până la trei…Simțindu-i sufletul firav și acum…ea mereu se impiedica pe drum…. *Privea în luciul apei cum noriiContinuă lectura „Monica Teacă Molhem”

Întrebări De ce m-aprindeți stele căzătoare?Chiar nu simțiți că-n umbra nopțiiLumina vi se frânge?Și orice licărire a voastrăe-o taină nesfârșităpurtată sfetnic peste timp?Oh, și frigul acestape care-l simt cum mă pătrunde…Voi nu-l simțiți?La celălalt capăt al meuparc-aud cum cresc depărtărilecum se-nalță rugile-n Luminăcum se rup secundele în două.Târziul mă blestemă,cerul se leagănă-n nesomncerșind un visContinuă lectura „Mihaela Avram”

Rezonez Rezonezcu cerul și pământul,cu omul, cu cuvântul,cu sângele care curge prin veneși-mi dă speranțe eterne!Rezonez cu artace-mi conturează soarta,de parcă surori de cruceam devenit, la o răscruce!Rezonezcu stângăcia din omatunci când se trezește dimineața din somnși zâmbește ca și cumzâmbetul îl hrănește!Rezonezcu lumina și cu versuldin nopți nedormite…Rezonez,apoi pot adormi cuminte! Versuri și picturăContinuă lectura „Răcătău Liliana”

ANETA (continuare – fragment din romanul apărut anul trecut) Flăcăul a dus-o pe Zamfira la el acasă, chiar dacă la început, Marița maică-sa, n-a fost de acord. Ea era o muiere uscățivă, gârbovită și parcă-mbătrânită prea devreme, o țață rea de gură, cum devin toate bătrânele de la țară, după o anumită vârstă. Taică-său, unContinuă lectura „Domnșa Lucian Domșa, fragment din romanul Aneta”

Te-aștept să vii Simt briza mării cum mă biciuiește,Amintirile-mi călătoresc pe val,Gândul la tine mă neliniștește,Mi-alunecă privirea către far. Aș vrea să pot zări în largul măriiVasul, care-napoi să te aducă,În mintea mea, eu te-am trimis uitării,Gândind la tine ca la o nălucă. Sub pașii mei nisipul se-nfioară,Durerile-n valul mării se spală,Mă-ntorc aici în fiecareContinuă lectura „Luci Truscă”

~nu sunt perfect, dar sunt editie limitata.~– citate impresionante – CUTIA PANDOREI Timpul trece.. tremurând te mai așteptiasă lumea ta sihastră, adunatăîntr-un vis ce se destramă, ca o noapte în TIBETși apari în amintirea ce acuma stă uitată! Suflul tău de primăvară, stinge candela aprinsăîntr-un dor târziu și rece, pe trecuteiar PANDORA, tot deschide oContinuă lectura „Doina Bădilă”

Pierdut în toamnă Și parcă nicicând toamna n-a fost mai frumoasăCu atâtea culori și crizanteme în glastrăVibrând în roșiatic vitralii la fereastrăÎn frunze aurite șoptind iubirea noastră Ți-am cuprins nostalgic inima în visul din gândImaginar încercam să-ți scriu primul cuvântNu știam să-ncep și nici să strig dorul pictândCe culoare s-aleg ce vibrații s-ating tremurând AmContinuă lectura „Loreta Toader”

ROZA DIN TOAMNĂ Cândva-ntr-o toamnă ruginie,Din frunze veştede, în rouă,O roză roșie, târzie,A răsărit sub Lună Nouă. Vrăjit, din mantia de brumă,Am resădit planta măiastră,Să vegeteze-n nouă humă,La cald, în a iubirii glastră. Trandafiraşul mic și magicA înflorit neîncetat,Corola lui, profund și tainic,Prin colorit m-a fermecat. Apoi, căzut-au lin petale,Florica-n elegiac veșmântS-a-ndepărtat tristuţ în zarePlutindContinuă lectura „Mugurel Pușcaș”