2 iulie la Putna Piepturi vibrând sub ii de in,Revars-o doină cu-nfocare,Curg fetele, ca un râu linSpre mănăstire, la-nchinare! Purtând cămăși peste ițari,În cete vin cu pas sprințar,Nepoți de răzeși și plugariSpre un mormânt ce-i sfânt altar! Cu plete-nzăpezite curgBătrâni sculptați de ani și jale,Lui Ștefan ca la Demiurg,Plâng dor de România Mare! Toți floriContinuă lectura „Dorel Rotariu”
Arhive etichetă:Poezie
Angelica Manole
Balsam pentru sufletul rănit Suflet cu rouă pe gene,Uite, vara se așternePeste câmpu-ți nearat,Doar cu supărări brăzdat!Privește! Pune-ți lacrima pe frunze,Ia-ți amarul de pe buze,Scoate-ți gândul la uscat,Du-ți dorința la iernat!Iartă! Căci, de-atâtea drumuri relePlâng și apele-n cișmele,Curgând bob cu bob prelins,Ochi uscați de-atâta plâns!Uită! Suflete cu aripi ninse,Visele se vor atinseCu miresme moi deContinuă lectura „Angelica Manole”
Eduard Bucium
Verde Iubita mea din altă galaxie,când treci printr-o pădure de stejari,unul sunt eu. Îmbrăţişeaz-o mie,apoi am să-ţi apar şi-ai să-mi apari. Voi şti că eşti, şi tu vei înţelegecă-n carnea mea de lemn nu ai ce pierde…Vei şti că-s eu, fiindc-aceeaşi lege,preţ de o vară, ne-a-mbrăcat în verde Pe scoarţa mea crăpată pune-ţi fruntea…Îţi voiContinuă lectura „Eduard Bucium”
Avram Ioan
Precum firul mut de iarbăAutor Ioan Avram Chiar și-un fir plăpând de iarbă are-un simț și-o năzuință,Fluturând fără zăbavă la o mică adiereCând, bătând timid din aripi, un sâmbure de credințăÎl atinge ca o boare și-i dă dulce mângâiere. Fermecat de boarea caldă, firul ierbii lin tresare,Luminându-se la față în belșug de raze vii,Prins înContinuă lectura „Avram Ioan”
Mira Minu
Cântec de Lumină– Mira Minu- Ia-mă de mâna,Suflet al meu,și du-măîn zări nevăzute de ochi,pictate în umbrăcu dor de Luminăarzând și cântându-idomol, deslușit,pe un umăr uimitde trăiri, de prezent,Frumuseții din urmă! Ia-mă la tine,Suflet călit și clăditîn nopți cu furtunăși-n zile de jarîntărite de vină,căci nu aveau habarde vreo piatră zburândși căzândpe o inima linășiContinuă lectura „Mira Minu”
Ionuț Pande
Femeia Femeia,aspirația către sublimul trăirii,vârful cel mai de sus al emoției firii,frământările crude din noaptea trupului,puful amerizat pe obrazul fructului,cântul privighetorii sub sărutul sorții,parfumul amețitor al reginei nopții. Femeia,pomul cu rod și umbra ce pofta învie,rostul, în lume, al bărbatului să fie,calul troian ascuns în inima soților,biserica, ruga, închinarea ochilor,o ciută sperioasă în dosul inimii,sareaContinuă lectura „Ionuț Pande”
Daniela Damian
Doamne trimite lumina în inima mea Doamne, trimite lumina în inima meaȘi așaz-o plăpând peste sufletul meuÎn dreapta acoperă întunericul greuȘi din stânga să-mi ștergi ușor durerea… Să mă ții, ca un prunc, fără vise s-adormIar cu sufletu’-n mâini printre ceruri s-alerg,Și când astrele lumii către tine converg,Infinitul îl simt și mă bucur enorm. Redactor:Continuă lectura „Daniela Damian”
Nely Vieru
FLUTURI DE RUGINĂ Îndeajuns Îmi ești nisip scursDin clepsidra iubiriiÎmi ești îndeajuns !Îmi ești apă vie! Prea mult, prea puțin…Cine știe !?Pată de culoare ruginiePe aripi de pământ violet Sau poate că , poate căSâmburi de cireșe amareRăsădiți pe un drumNiciodată prea drept. Cioburi de gheață plutindÎn pocalul inimii meleSau petale de lumină răsfirateÎntr-un visContinuă lectura „Nely Vieru”
Violeta Andrei Stoicescu
Zâmbeşte! Întoarce-ți fața către soare,Când sufletul ți-e desfrunzit,Mai lasă zâmbetul să zboareŞi peste visul ne-mplinit! Zâmbeşte când e-n suflet paceDar şi în vreme de război!Un zâmbet poate să împaceFurtuni năpraznice în noi. Atinge-mi inima c-un zâmbet,Chiar dacă trist şi singur eşti,Cu ochii grei de-atâta plânset,Mai ai motive să zâmbeşti! Opreşte-ți pasul pe cărare,Când eşti deContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”
Camelia Ștefan
DIMINEȚIautorCamelia Stefan Alungă-mi spaima din priviri,Fii umărul, întinde mâna!Să mă rezem, să mă aduni,Să îmi șoptești…ești numai una!Și-apoi, pe-un câmp să alergăm,Să depășim în zbor furtuna,Să adormim pe-un pat de flori,Să mă săruți când pleacă luna. Când soarele străbate geana,Să ne-agățăm de raza lui,Să nu mai știm ce este teama,Să fim ofrandă timpului.Și orologiul careContinuă lectura „Camelia Ștefan”
