RĂMÂI PE VECI ACOLO Văd razele de Lună cum se strecoară lin,în pomul plin de frunze, aproape e un chin.Norocul meu e vântul ce-și poartă adierea,discret să curgă-ncet, să-mi stingă iar durerea.Privindu-mi chipul trist prin raze de luminăspre inimă se duce în pieptu-mi ce suspină,îmi lasă-o umbră dulce și-o lungă mângâiere,speranța dintre stele, iubirea meaContinuă lectura „Constantin Enescu Gavrilescu”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Maria Poiană
Din clepsidra vieții mele, scot nisipul și-mi pun stele( din volumul în lucru, LA RĂSCRUCI DE VREMURI) Corul zorilor începe.Ce minune! Ce splendoare!Dinspre crâng concert se-audePân’ la răsărit de soare.Zeci de stele somnoroase,Și puțin cam nătăflețe,Clipocind din raze-alene,Parc-ar vrea să-mi dea binețe. ,, Bună dimineața, soare!Noapte bună, dragi steluțe!Hai, e vremea de culcare!Despletite și desculțe,V-ațiContinuă lectura „Maria Poiană”
Ștefan Olaru
Primăvară Când cenușiul aprig se stinge-n amintire,Când dezghețate râuri se contopesc în mare,Când înfrunzește cerul și pentru fiecare,Se scutură cireșul în sfântă dăruire, Când noaptea grea-și despoaie hlamida ei oloagăȘi-ntr-un târziu se scurge încet ca o povară,Udând și spini si lauri, și slavă și ocară,Când printre nuferi vântul în zborul lui se roagă… E-un timpContinuă lectura „Ștefan Olaru”
Mira Minu
Întrebări Mira Minu- Nu sunt spini printre morminte, toți se prefăcură-n flori,Toate oasele sunt sfinte, fi-vom toți nemuritori!Umbra vieților se-mparte, se preschimbă-n curcubeu,O întreb încet pe Moarte…cine-i ea, cine sunt eu. Mă privește cu blândețe, bând lumina pic cu pic…Sunt oceanul de tristețe, devenind nespus de mic,Pe măsură ce atomul sensul său și-a revelatȘi redefineșteContinuă lectura „Mira Minu”
Georgeta Rada
NESCRISELE POEME De-o vreme nu-mi mai scrii, poate de-o viață,Dar cum și viața este tot o vremeCu anotimpuri verzi, pierdute-n ceațăCa-n albele, nescrisele poeme, O să-ți citesc pe chip doar depărtarea,Tăcerea de sub florile de gheațăDe la fereastră, utima scrisoareDin ochii umbrei, palida paiață. Nici umbra nu mi-a mai știut adresa,Eu cred că m-ar fiContinuă lectura „Georgeta Rada”
Andreea Văduva
Te-aș fi iubitAutor: Andreea Văduva De rămâneai te-aș fi iubit,Cu-aceiași forță, înmiit,Te-aș fi urmat așa, la pas,Dar n-ai rămas! De mă credeai te-aș fi oprit,Din gestul tău nesăbuit,Dar îmi păreai un rece-scut,Nu m-ai crezut! De-nțelegeai te-aș fi privit,Cu-același ochi îndrăgostit,Dar lacrima nu-mi dă de-ales,N-ai înțeles! De regretai te-aș fi simțit,Pierdut în gânduri și-obosit,Dar tu nu-țiContinuă lectura „Andreea Văduva”
Mariana Blaj
GÂNDUL MĂ POARTĂ-Mariana Blaj- Prin iarba cosită de vremuri…Gândul mă poartă cu ușurințăPrintre norii încărcați cu doruri,Să trec prin viață cu știință. Pașii mă poartă desculțăPrin spinii țepoși ai trăirii,Privirea-mi surade cu bunăvoințăPicurând savoarea visării. Cu sufletul, gândul mă poartăPe alei îmbrăcate-n iubiri…Cu palma alintată de soartă,Uneori…bătută e în amintiri… Clipa se pierde prin timpuri…CuContinuă lectura „Mariana Blaj”
Grațiela Cristina Herghelegiu
O mare galben-aurie Mă scald în marea galbenă de soare,A grâului ce pletele-și răsfirăȘi, spic cu spic, adun la cingătoareGrâul curat, ce pace îmi inspiră. De-atâta rod și multă bogățieÎși pleacă fruntea spicele sfioaseCătre țărâna mamă și moșie,Ce le-a crescut în brațe călduroase. Se zbate lanul, unduindu-și trupul,În valuri calme, galben-aurite,Sub vântul cald ce freamătăContinuă lectura „Grațiela Cristina Herghelegiu”
Ioan Alex Tătar
Si va veni o altă vară… Din vara care s-a petrecut,Ici-colo,cu un uitat popas,și pe unde valul a trecut,ce trist!,doar atât a mai rămas …O inimă,uitată,desenată pe nisip,Cuvinte cu care ne-am jucat,amintirile fericitului nostru chip,pe toate valul le-a spulberat…Dar,va veni ,alt an peste amintiri,și vom reface,pe țărm,aceste cuvinte,și cu asfințitul de soare în priviri,vom fiContinuă lectura „Ioan Alex Tătar”
Daniela Konovală
Aripa ultimului vis Mi-am prins în păr un tril de rândunea și-n gând mi-am pus o aripă de alb,Mi-am primenit privirea într-o stea să-mi fie însoțire spre înalt,Am strâns sub pleoape visele de mai înmiresmând cu dânsele culoriȘi am iubit plămada ta de lut, mai mult decât lumina de la sori! Am presărat sub pașiiContinuă lectura „Daniela Konovală”
Zbor spre înălțimi 