Să așteptăm prima ninsoare Acum nu sunt multe de spus,doar să ascultăm ploaia…Acum avem timpsă facem loc tăcerii,cât încă puterilenu ne sunt răsturnate.Poate că ideea de Paradisne-a adus împreună,dar demonstrarea ei pripităne-ar putea înstrăinafără de veste. Lasă începuta povestesă își găsească-al ei făgaș,liberă de reflecțiile noastre,să fie așa cum vrea,întrucâtva sălbatică,dar întru totul îndreptățităsă neContinuă lectura „Mira Minu”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Smeada Zina Maechidanu
Te-am condamnat Te-am condamnat la iarnă infinităNu am știut iubirea să-ți păstrez,Durerea, că acum nu-s fericită,Arde în inimă și pentru ea pledez, Te-am condamnat, chiar dacă doare mult,Mi-e inima-mbrăcată-n suferință,N-am înțeles că dragostea-i tumultȘi răscolește-adânc a ta ființă, Te-am condamnat, dar totuși te iubesc,Păreri de rău s-au adunat grămadă,Dar e târziu, chiar dacă mă căiesc,ÎnContinuă lectura „Smeada Zina Maechidanu”
Rony Eduard Codreanu
Asumare …Și sunt emirul deșerturilor mele,Crescute barbar, în sete rebele,Cu vlaga-nrobită în taina fântâniiCe-și adapă vadra din lacrima mumii. Și-am să beau, măicuță, al sorții descântec,Cu glagore de foc pe-al taminei pântecȘi doină să mă vărs în păsări și-n floare,Să-mbrac pasu-n rouă și ochiu-n cicoare. Prin de gheață beznă și de foc lumină,Port destinu-n cârcă,Continuă lectura „Rony Eduard Codreanu”
Dorina Omotă- comemorare
N-a fost iubire Cum aș putea să îți mai dau iertarea,Când din minciună ți-ai facut un scut?Și-ncet, încet ai devenit teroareaPrin care spaima mea a tot crescut Știi?…Gândul meu se-ndreaptă către searaÎn care tu din suflet mi-ai plecatPentru că în sfârșit văzut-am fiaraCare de ani și ani m-a sfartecat Am încercat să uit dezamăgirea, Dar nuContinuă lectura „Dorina Omotă- comemorare”
Georgeta Rada
SALOMEEA Nu știu unde eraiCând nu erai femeie,În floarea din Sinai?În danțuri salomee? Purtai fără să știiSub văl, păcatul humii,Ofrandă pe tipsii,Ucișii sfinți ai lumii. Irodiadă sevă,Fecioară Salomee,Ai coborât din Evă,Adamică femeie, Dar junghiind luminăÎntinsu-ai jungher,Tăind din rădăcinăSuișul către cer. Când te pohti irodulIncestuos, promiseȘi slobozind izvodul…Jungherul tău ucise. Redactor: Mira Minu Redactor șef: IonuțContinuă lectura „Georgeta Rada”
Coca Elena Mahalu
M-aș întoarce-n satul meu M-aș întoarce-n satul meu, însă viața nu mă lasăAm plecat de prea mult timp, vorbe nespuse m-apasă,Lucruri ce n-au fost făcute, atunci când a trebuitSperanțe neîmplinite, doruri risipite-n vânt… S-au dus anii tinereții, când încă era putereSă repar unele treburi…azi, a rămas doar durere,Scârțâie toate-n apus, le-a cuprins încet ruginaNinse-s preaContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”
Ica Gărgălie
CUVINTE DE ARHIVĂ Mă privești ca pe-un ochi de lumină,Ca pe-o rază de soare în ceață,Ca pe-un foc într-o mare de gheațăPurtător de scânteie divină Și îmi furi din priviri o scânteieSă-ți aprinzi pe sub tâmplă o torțăDin cuvinte în cămașă de forțăIar sub stern mă ascunzi ca idee… Din cuvinte noi facem arhivăÎn războiContinuă lectura „Ica Gărgălie”
Petre Vatuiu
Am fost copac Am fost copac la marginea păduriiDar într-o zi, în foc m-au ars nebunii;Din falnic arbore cu ramuri groase,Nici lemn de-o cruce n-au voit să-mi lase. Nu mi-au lăsat nici scândură de-o ușă,M-au ars până ce m-au făcut cenușă;Cu vântul să mă pribegesc în lume,Să n-am și eu un loc al meu, anume.Continuă lectura „Petre Vatuiu”
Traian Dorz
Iată pe Mântuitorulbotezându-Se-n Iordance Dumnezeiască Tainăsăvârșește-acuma Ioan!… Acum vede el Treimea,Tatăl, Fiul, Duhul Sfântcel mai mare har ce-l poateun om să-aibă pe pământ… … Voi câți L-ați aflat pe Domnulproclamați-L gloriosspuneți lumii că iertareaeste numai în Hristos. Traian Dorz, din volumul „Album biblic colorat” …………………………… O, om!… Traian DorzO, om! … ce mari răspunderi aideContinuă lectura „Traian Dorz”
Constantin Mosor
TARE SE-MPUȚINEAZĂ LUMEA BUNĂ Când Dreapta se găsea pentru-nchinare,Lumea era mai lume ca acuma,Nu alerga cu multul în spinareȘi nu-L ștergea pe Dumnezeu cu guma! Când Dreapta nu trăgea spre partea stângă,Adeseori, bolnavă de-ntuneric,Ispita, cea cu inima nătângă,Nu ne-mbăta cu râsul ei isteric! Când Dreapta se-nchina nu pentru fală,Ci pentru a primi iluminarePrin care strâmbătățileContinuă lectura „Constantin Mosor”
Zbor spre înălțimi 