Firița Carp

După-amiezi optimiste

În după-amiaza zilei de ieri, ne întâlnim, eu și el, două după-amiezi de trăiri și preocupări, două dorințe neimpresionabile de vreo opreliște, de nestăvilit de vreun inconvenient, de neoprit din visări de niciun îngheț.
După-amiaza zilei e la vedere, după-amiezile noastre sunt învăluite de Cronos în entuziasm și speranțe, parcă ar vrea să-i dea trecutului o nouă dimensiune, mai multă înțelegere și mai multă întrebuințare. Parcă ar vrea să-l facă pe el, pe trecut, motorul clipelor ce sosesc și planează, prelung și încrezător, întocmai cârdurilor de cocori întorși pe întinderile făgăduinței primăvara.
După-amiaza asta, care vine să se întâlnească cu după-amiaza mea, într-o după-amiază neverosimil de îngăduitoare, e încărcată de o lumină ireală. O strălucire contagioasă atacă mâinele, viitorul pare să ne aștepte resemnat, faceți ce vreți, numai să faceți, ne îndeamnă chiar viitorul privindu-ne pe sub sprâncene din pragul mâinelui. Penumbrele înserării nu au nicio putere asupra după-amiezii venite să discutăm.
A venit cu emoție adolescentină și umblă în sertarul cu delicatețuri.
Povestește.
Am rămas în urmă cu câteva promisiuni, își amintește.
Propune.
Are planuri.
Are și țigări. Trage una din pachetul deja desfăcut, mergem în colțul unde ne e permis să ne jucăm cu focul. După-amiezile noastre devin incandescente. De aceea, cred, dar și pentru că rezerva de iluzii ne este intactă, susurăm în două pahare să ciocnim. Nu tare, nu mult, ne e teamă să nu trezim visele din somnul de frumusețe.
La o țigară și un pahar de veselie, altfel decurg destăinuirile.
Din când în când, agață câte ceva din uriașul geamantan cu amintiri și-l supune atenției. Da’ poate merităm, zice, gândindu-se la cine știe ce merite, în timp ce fumul altei țigări estompează ciudatele după-amiezi, bolnave de optimism.
Da, pentru că merităm, punem țara la cale, suprapunând după-amiaza lui Cronos după-amiezilor noastre.
Dorel Vidrașcu nu are doar cheile editurii, are și cheile sufletului meu. Altfel nu mi-aș putea imagina cum reușește să pătrundă pe culoarele lui și atunci când îl încui.

Redactor: Cristina Pasca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Nicoleta Lupu

Mamă

Câți nori au curs prin ochii
Întunecați de teamă,
În pragul dimineții,
Mi-e dor de tine, Mamă!

De mâinile muncite,
Ștergând sudoarea verii,
Privirilor sleite,
Tânjind răcoarea serii.

Măicuța mea eternă,
O candelă-n robie,
Lumina mea din beznă,
În nopți, la liturghie!

Pe coastă, vântul iernii,
Răzbate prin năframă,
Departe-n umbra vremii,
Te mai zăresc eu, Mamă!

Bat clopote în ceață,
Neostenită iarnă,
Privirea, sloi de gheață,
„MI-E DOR DE TINE, MAMĂ!”.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Ion Sima Delagaleș

IUBIREA NU MOARE

Iubirea mea pentru tine,
frumoasa mea floare aleasă,
nu moare la lăsarea întunericului ;
rămâne agățată de inima mea
ca o ispită ce mă ademenește
cu amăgitoarele ei șoapte.

Convins că ea e leacul ce-mi alină
suferințele singurătății,
o chem pe lângă mine
noapte de noapte.

Dorul și iubirea nu au moarte
și nu pot fi trecute în uitare,
cel ce n-a simțit fiorul lor inconfundabil
acela se va-nstrăina de lume,
învins de-nsingurare.

Redactor: Nela Viorica Boca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Victor Sava

POEM PROVOCAT DE ELY IANCU

Sunt regele câtorva pământuri
Și-a câtorva sute de poezii.
Sunt regele atâtor vânturi
Ce m-au bătut prin zări pustii.

De unde am primit atâta coroană?
Din ierburi împletite și din flori.
Sunt cavalerul fără prihană
Devenit rege muncind cu spor.

De unde am mândrețea asta de tron?
Din lutul pe care-l bătătoresc zilnic cu talpa piciorului.
Majestatea Sa Ciocârlia m-a înzestrat cu ton.
Am plâns din fluier la poalele dorului.

Sunt regele ierbii, o, am mai spus-o.
Cuprinde-mă, iarbă, învelește-mi regatul!
Regina frumuseții demult am sedus-o
Dăruindu-i masa mea simplă și patul.

Sunt regele fiecăruia, dacă mă vreți.
Sunt neschimbat de ani buni și sunt harnic.
Din mine puteți oricând elixiruri să beți.
Eu mi-s și rege, dar mi-s și paharnic.

Am lacul meu, cu nuferii mei, cu stelele mele.
Sunt regele prezentului care nu a trecut.
Voi, brațe de muncă, sunteți soațele mele.
Voi, brazde întoarse, sunteți tot ce-am avut.

Boldești-Grădiștea, loc binecuvântat,06.2025, ora 17:25
Autor: Victor Sava

Redactor: Cristina Pasca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Nicolaie Cismaru

PAȘAPORT DE VREME BUNĂ

Doamne, smerit te-aș ruga
să-mi dai pensia Ta pe-o lună
să-mi pot cumpăra cu ea
pașaport de vreme bună

un liman de împăcare
într-o mare de câmpie
alt pământ pentru plecare
și alt suflet să m-adie

dă-mi să scriu versul visat
respirând parfum de fete
trupului, greu încercat
să-i dau foc de Dragobete

și când cerul mă va stinge
cu suflarea gurii Tale
ochiul inimii va ninge
cu iubiri ambientale

să-mi dai pensia Ta pe-o lună
din bănuți rotunzi de rouă
pașaport de vreme bună
când tai curcubeu-n două

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Petre Vatuiu

Ruine

Pe zidurile mele prăfuite
A început să crească iarbă rea.
Cu ghearele adânc în mine-nfipte,
Un șoim țipă sinistru, jalea sa.

Amurgu-mi face turnul, o nălucă,
Care pierdută, cere milă-n cer.
Ș-un dor nebun de tine mă apucă
Când cărămida-mi cade din crenel.

Iar râul, care-mi curge pe sub ziduri,
Îmi sapă-n temelie șanț adânc
Și nu știu cât voi mai răzbate singur,
Prin vremuri negre doar cu tine-n gând!

Că tu m-ai zugrăvit cu pasiune,
Mi-ai dat culori de care nu știam,
La mine, ca într-o procesiune
Veneau în șiruri, pelerini la geam.

Că mi-ai pus flamuri roșii la intrare
Și mi-ai vândut al buzelor păcat;
Nu mai era ca mine, alt nebun sub soare!
De-atunci, de rostul meu m-am lepădat.

Și când, ca-ntotdeauna, norii vieții
S-au născocit pe cerul meu senin,
Cu ce să lupt când oastea tinereții,
Mi-a înrobit-o sufletu-ți hain?

Eu te-am strigat cuprins de disperare,
Când fulgere țâşneau asupra mea
Dar tu găsiseși alt tărâm sub soare,
Un alt castel gândeai a sfărâma.

Haină, stăpânită de capricii,
Tu m-ai lăsat să putrezesc prin ploi,
Călcat de amatorii de vestigii
Și-apoi abandonat ca un gunoi.

Și-acum mă regăsesc într-o ruină
Și parcă mor în fiecare zi,
Plătind din plin o dragoste puțină
Și încă așteptându-te să vii.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Ștefănescu Dorin

MĂRȚIȘOR
Cu două fire împletite
topim omăturile reci
și dezarmăm oștiri de țurțuri,
tăioase spade fără teci.
Un fir e alb de ghiocel,
în el am răsucit iubire,
nădejde și un strop de cer
să-i cerem iernii despărțire.
Un fir e roșu sângeriu,
jertfa adusă primăverii,
pecetea buzelor de foc
pe anotimpul învierii.
S-au întâlnit într-o legendă,
au generat un univers,
au dezghețat atâtea inimi
și nici un crivăț nu le-a șters.
Din două fire împletite
croim o nouă dimineață,
întoarcem seva la lumină,
blagoslovită cu speranță.

Redactor: Nela Viorica Boca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Silvana Toma

Amnezie

Încerc să-nvăț iar viața fără tine,
ca un școlar în clasele primare,
silabisind, pe vechi abecedare,
cuvinte ce îmi par acum străine.

Le învățasem într-o vreme bine
și le știam chiar potrivi în fraze.
Și-apoi…, te-am întâlnit pe tine!
Privirile mi s-au schimbat în raze
și inima-n clepsidră argintie,
preaplină de speranță și iubire.

Cuvintele ți le șopteam doar ție,
de parcă pentru tine repetasem
o viață-ntreagă lecția de citire.
Tot ce fusese la-nceput uitasem,
mă îmbătam
de tine ca de-o apă vie
și îți scriam
în fiecare seară versuri…

Dar, pare-se, că nu a fost să fie.
Acolo sus, în stranii universuri,
fusese scrisă altă poezie,
și-un alt compozitor, după poet,
îți compusese-o altă melodie
pe care să o cânți în alt duet.

Iar eu, clepsidră goală, cenușie,
îmi caut nisipul intr-un alt deșert
și rătăcesc, pierdută-n amnezie,
reînvățând uitatul alfabet…

Redactor: Cristina Pasca

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Valeriu Gafencu- comemorare

Ardere-de-tot – Valeriu Gafencu

…Aici răsare-n mine o chilie
În care s-a sfinţit un pustnic blând…
Zidea virtuţi cereşti în trup plăpând
Şi-n ochi purta smerită bucurie…

De priveghere lungă – albă floare –
Se rezema cu fruntea de pervaz
Şi luna-i săruta sfinţit obraz
Când i-asculta cuvântul ca o boare:

„O, vino, rob rău, somnule, şi-mi poartă
Cu tine visul, peste unda moartă…,
Un ceas de vreme urcă-mă şuviţă
În Crama-Împărătească, rod-de-viţă!…”

De funia nădejdii viu s-agaţă
Şi-n rugăciune treaptă-naltă suie…,
Amiezile simţirilor descuie
Şi Îngerilor, iată-l, faţă-n faţă.

L-au îmbrăcat cu-a cerului armură…,
Cu neaua-înţelepciunii-apoi l-au nins
Purificându-i duhul, înadins,
Să fie-asemeni lor, chip şi măsură!…

Un înger a făcut un semn în cer!…
El vede Faţa lumii Nevăzute…,
Cuvintele aude…, nenăscute,
Cu inima topeşte vămi de ger!…

De câte ori pământul, fără splină,
Se duce, taur negru, rostogol,
De câte ori îl săgetează-n gol
Harapi cornuţi, mereu în nehodină?…

Un sul de carte-i cerul strâns cu nod
Şi ultim semn pământu-n alfabet…
Altarul Viu al Marelui Profet
Primeşte jertfa, Ardere-de-tot!…

În Rugăciunea-focului, adoarme…
Târziu, lumina candelei se stinge…
Un înger furişându-se-n chilie
Deasupra frunţii nimb subţire-i ninge!…
Vrăjmaşii gem la pragul lui pe coarne!…

Movilă-i stă nisipul lângă uşă…
A tot crescut rugina pe zăvor,
Uleiul a-nflorit într-un ulcior,
Dar trupu-i stă-n genunchi, deşi-i cenuşă…

Pe-o laviţă, alături, rânduite
Mai multe cărţi. Pe-o foaie, în Ceaslov,
Scrisese el sfinţitul lui hrisov
În patru rânduri, vorbe aurite:

„Să mă iertaţi, părinţilor, vă rog,
C-având puţină treabă azi cu Domnul
M-a biruit în rugăciune somnul
Şi v-am lăsat cenuşa mea, zălog…”

Dar, necrezând că-i mort cu-adevărat,
Cu mâna l-am atins peste veşminte…
Se risipi cenuşa lui fierbinte
Şi, sărutând-o…, am plâns îngândurat!?

Marți, 18 februarie 2025, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din parohia Poieni va avea loc, cu binecuvântarea arhiereului IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, comemorarea anuală dedicată Mărturisitorului Valeriu Gafencu și tuturor celor care au suferit în temnița de la Târgu Ocna, transmite AcumTV. https://m.activenews.ro/stiri/COMEMORARE-IN-MEMORIA-LUI-VALERIU-GAFENCU-SI-A-MARTIRILOR-TEMNITEI-DE-LA-TARGU-OCNA-195304

Valeriu Gafencu s-a născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, județul Bălți, Basarabia. A fost arestat în 1941, pe când era student la Facultatea de Drept din Iași, și condamnat la 25 de ani de muncă silnic, pentru că organizase o grevă împotriva lui Antonescu în ianuarie 1941. După proces ajunge la închisoarea Aiud, unde va sta până în 1948, când este transferat, alături de alți studenți, la penitenciarul din Pitești, unde rămâne până la sfârșitul lui decembrie 1949, fără a trece însă prin „reeducare”. În mai 1950, grupul „reeducaților” sosește la Târgu Ocna, cu instrucțiuni de a acționa după tiparul de la Pitești. Fiind pe moarte, Valeriu Gafencu va sta în camera 4 a închisorii de la Târgu Ocna, alături de alți deținuți aflați în fază terminală. Pe 18 februarie 1952, după ce s-a spovedit și împărtășit, Valeriu Gafencu a trecut la cele veșnice. -Doxologia.ro-

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Dumitru Vasile

Fereastra

De ce numai noaptea îți place să scrii?
Veioza e farul din zorii târzii,
fereastra, tăcută și neagră, îți spune
că este portalul spre-afară, spre lume,
o lume cu ochii albaștri, de cer,
o lume de verde și-un cerc de mister
de jur împrejur, ca un dans fermecat.
Fereastra e-nchisă, un negru pătrat.

Când ceasul va bate secunda tăcerii,
rămâne în urmă povara durerii
iar ce e stocat în computer va fi
un lest virtual – va pieri într-o zi –
și tot ce e-n jur și cu greu adunat
va fi pus în saci, doar “gunoi selectat”…

Închide tv-ul, aruncă smartphone-ul,
hai, ia-ți pălăria, apucă bastonul,
computerul zvârle-l și sparge fereastra,
cu doamna de mână pornește spre-albastra
lumină de ziuă ce-așteaptă în stradă,
pășiți pe trotuare în mers de paradă,
fanfara din parc vă invită la dans,
ia-ți doamna de mijloc, schițează un vals,
în ochi strălucește o boare de zâmbet,
păstrează deschisă fereastra din suflet!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț