1)Indiferența este ușa închisă, a cărui cheie stă la gâtul interesului.
2)Cătușele propriei libertății sunt adesea propriile temeri!.
3)Cuvintele frumoase pot îmbrăca penibile minciuni, dar adevărul face vâlvă când se arată gol.
4)Când ești pomenit într-o discuție, cu siguranță în următoarele cuvinte vei fi deja subiect de bârfă.
5)Cuvintele adevărate nu pot fi tocmai plăcute, dar cu siguranță ne pun întotdeauna pe gânduri.
6)Picătura care umple paharul e incredibil de mică, dar poartă în ea puterea unei mari decizii.
7)Viața e suma momentelor pe care le trăiești și le pierzi pentru totdeauna.
8)Selfie-uri; acolo unde cuvintele-s puține oamenii încearcă să compenseze prin propria imagine.
9)Rațiunea face diferența! Înțelept este cine reflectează la opiniile celorlalți, hotărăște cu propria judecată și nu discerne cu mintea altuia.
10)Cuvintele contează cine le scrie, este important cine le citește, dar și mai important este cine le înțelege.
11)Uneori binele făcut cuiva nu este răsplătit cu mulțumiri ci cu mai multe cereri.
12)Multora dintre noi, urâtul comportament ne strică frumosul talent!
13)Puterea dezvăluie natura caracterului.
14)Nimeni și nimic nu poate fi contestat doar fiindcă nu poate fi înțeles.
15)Indiferența este ușa închisă, a cărei cheie stă la gâtul interesului.
16)Valoarea timpului este determinată de ceea ce faci atunci când acesta se scurge. Este prețios când nu-l ai și fără valoare atunci când… doar aștepți.
17)Respectul este moneda de schimb dintre oameni. Altfel spus, nu poți avea dacă nu vrei să oferi.
18)Trăim vremuri mult prea scumpe cu oameni care se vând mult prea ieftin.
19)Bătrânii sunt precum antichitățile, au o mai mare valoare, decât multe lucruri actuale !
20)VIAȚA e propria carte tipărită doar într-un singur exemplar. Din păcate, o răsfoim cu nerăbdare şi nu înțelegem la timp sensul cuvintelor, decât mult prea târziu.
21)Îngâmfarea nu ține loc de inteligență și nici vârsta de înțelepciune.
22)Școliții la școala vieții, simbol al deșteptăciunii naționale.
23)Averi nelimitate cu o educație limitată.
24)Unii oameni respectă banii, dar nu și oamenii. Interesul le-a atrofiat respectul!
25)CUVINTELE pot fi stridente precum claxoanele ce sfâşie liniştea nopții sau liniştite asemeni picăturilor de ploaie ce spală caldarâmul de zgomotul lumii.
26)În fiecare om există o realitate diferită de a celorlalți.
Trezirea în conștiință nu e să mergi călare Precum strămoșii tăi, precum Ștefan cel Mare. Este să fii mai bun, să-ți ții păcatu-n frâu, Și nu să-ți iei cămașa și să ți-o speli la râu.
Trezirea în conștiință nu e să strigi în piață, E să fii înțelept atunci când dai povață. Nu-i să porți tricolorul prins peste pieptul gol, E să-ți păzești credința ca pe un sfânt simbol.
Nu-i să vorbești de țară cu lacrimi în privire, E să te-apleci spre muncă cu drag și dăruire. Să nu-ți vinzi rădăcina plecând pe plai străin, Tu să rămâi aproape de neamul tău divin.
Să nu-ți urăști vecinul c-a fost mai norocos, Să îl privești cu stimă și gând curat, frumos. Trezirea nu înseamnă să-mproști cu vorbe grele, Că-ți vor veni-înapoi, cu tot răul din ele.
Nu-i mare cel ce strigă și blestemă mereu, Nu așa-ți dovedești credința-n Dumnezeu. Nu-ți trebuie o armă să-ți aperi conștiința, Cu vorba bună merge, aicea-i biruința.
Să nu te-îmbraci în ură, în vrajbă și dispreț, Tu să-ți păstrezi credința… cu-al libertății preț. Trezirea în conștiință se află-n fiecare Căci cel ce merge drept devine un om mare.
Și dacă vrei lumină pe drumul tău de azi, Nu căuta în alții, fii tu cel ce-i viteaz. Căci țara ți-e pământul pe care te-ai născut, De-aici, din miezul ei să-ți faci credința scut.
Există un timp în care ai vrea să te întorci, trecând dintr-un cer în alt cer, ca atunci când ți se îngăduie să privești în tăcere strigătul fără glas, ochii, voluptatea unor lacrimi cuminți, brațele ridicate în aer și chemarea, ca un capăt de drum dincolo de care nu există întoarcere.
Închide ochii și ține în aceeași mână liniștea și neliniștea, două talere pe care le ține în echilibru, destinul…
te-am așteptat pe țărm înainte de a te întâlni ne-am întâlnit pe o stradă oarecare ploua am deschis umbrela și te-ai adăpostit în mine ne-am reîntâlnit în amurg în cămăruța ta micuță de pe drum am îngenunchiat în fața trupului gol și am plâns eram fericit strângând în brațe trupul tău în noaptea ce a urmat mi-ai dăruit veșnicia te voi iubi, te voi iubi în nemurire
Zbor spre înălțimi 