Paul Andrei Ripa

Le palline dorate

Quando il sole piange
con le sue lacrime dipinge
d’oro la primavera si trasmuta,
la terra non resta mai muta.

Dal cielo fluttuano le palline dorate
che da tutte le donne sono amate,
che portano la gioia di rinascita
sulla terra e sulla nostra città.

Dove una mimosa fiorisce
la vita sacra mai finisce
dove c’è una donna felice
la Terra Madre sarà sempre più docile .

„Caro uomo, metti una mimosa negli occhi della Donna,
ti porterà sui campi della primavera eterna.”

Ripa Paul Andrei…

Biluțe aurite

Când soarele plânge
cu lacrimile sale pictează
primavara în aur se transformă,
pământul nu mai este mut.

Din cer plutesc biluțe aurite
iubite de toate femeile,
care-aduc bucuria renașterii
pe pământ, peste-ntregul oraș.

Unde o mimoză-nflorește
viața sacră niciodată nu se termină,
unde este o femeie fericită,
Mama Pământ va fi mereu docilă.

„Dragul meu om, pune o mimoză-n ochii femeii
care te va purta peste câmpiile primăverii eterne.”

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

Mihail Janto

A speranțelor beție

Dragostea-i o floare rară,
Stele multe căzătoare,
Călăuză dulce-amară,
Spinul care veșnic doare.

Vise multe, colorate!
Fericirea în destine!
Și speranțe parfumate,
Clipe multe, prea puține…

Azi o mângâiere blândă,
Să adormi pe jumătate
Sau tristețea stând la pândă,
Drumul spre singurătate.

Cine știe adevărul…?
-E iubire și credință,
Bunătatea sau chiar răul,
Lacrima din suferință.

Nimeni n-are cum să știe!
Cât un suflet poate duce,
A speranțelor beție!
O îmbracă mâine-o cruce.

Poate-un freamăt plin de gânduri?
Întuneric sau lumină?
Inima ta în adâncuri,
Cei lipsită de-orice vină.

Dragostea e dăruire,
N-are preț și nici vânzare,
Uneori o despărțire!
Care-aprinde-o lumânare…

Autor, Mihail Janto

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

Lucia Marin

Să ierți!

Să ierți, să uiți de supărarea ce te-a răvășit,
Să fii bun și generos, să prețuiești ce ai iubit!
În viață orice om greșește, greșeala-i omenească,
Dar cel ce iartă și uită greșeala, știe să se prețuiască.

Să lași orgoliul deoparte, el nu îți dă valoare,
Iartă pe cel ce-a greșit, regretă și sufletu-l doare!
Mândria îți robește inima curată și-ntunecă privirea,
Te înstrăinează de toți cei dragi și îți răpește fericirea.

Să ierți, să-ți treacă supărarea care te apasă,
Doar bucurie și lumină să păstrezi în a ta casă,
Nu îl alunga pe cel ce te-a rănit odată, dar îi arată,
Că șansa, ce-a primit-o, deschide sau închide poartă!

Lucia Marin

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

Ștefan Moldovan

  • APOCALIPSA-

Zburat-am în vis într-o noapte-n neant
Trecând peste stele-n imensul meu salt,
Străbătând nesfârșitul de hău și lumină,
Cufundându-mă-n taină și noapte deplină.

Am ajuns în înalturi necuprinse de cer,
Înfruntând uragane și flăcări și ger,
Am văzut jos Pământul cât un bulgăr de humă,
Părăsit și uitat,ca un prunc fără mumă.

Era rece și trist,fără vânt,fără ploi,
Ruinat și tăcut ca în ziua de-apoi,
Fără mări,fără țări,fără ierni,fără toamne
Și cu spaimă-am grăit: Ce-am făcut din el,Doamne?!

Ștefan Moldovan – Cluj Napoca
18 martie 2020

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț

Felicia Percec

Chipul din oglindă

Privind într-o lucioasă oglindă, văd chipul meu, cândva, frumos,
Brăzdat de tornadele vieții, cu fulgerul lor zgomotos,
Din strălucirea-i de-altădată, licăie, slab, o pală, ascunsă
În inima, lovită des, dar care-i, încă, neînvinsă.

Încercănat de neputință, s-a dosit sub fard de tăcere
Și-mbracă-ntr-un stângaci surâs buzele fripte de durere,
Asprită-i pielea, iară ochii se zbat în dangăt de clipite,
Muiate-n sarea ploilor, compacte și dezlănțuite.

Îl port cu mine-n orice zi și mă mândresc că este-al meu,
Cicatrizat, de suferința trecutului spinos și greu.
Râde, iubește ori se strâmbă…se-avântă spre necunoscut,
Nu-i pasă ce-i arată-oglinda, zace-n el tot ce l-a durut.

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Petre Vătuiu

Dor de fluturi

Alergam după fluturi odată,
Și desculț, și cu părul în vânt,
Înfloream de atâta poiană
Și-nvățam de prin cuiburi să cânt.

Cine, eu? Da, chiar eu, năzdrăvanul,
Amurgitul răcorii de mai,
Mai tot timpul cu gândul aiurea,
Trăitorul cu suflet bălai!

Eu, cu ochii cât lumea întreagă,
Mă hrăneam mai mereu curios
Cu poveștile prinse de drumuri,
Ca să cresc ca stejarul, vânjos.

Și creșteam, dar creșteam ca o toamnă
Cu livezi ruginite și fân,
Cu cămara umplută de toate,
Și bogat cum e ea, dar bătrân.

A venit prima zi cu zăpadă
Și cu fluturi de gheață la geam.
Și eu ieri alergam după fluturi…
Și ce tânăr, ce tânăr eram!

Redactor: Mihaela Avram

Redactor șef: Camelia Boț

Paula Abiculesei

Violet


În liniștea apusului ce dispare încet
Mă simt pierdut, ușor desuet
În taină scriu o poveste în violet
Parfumul de lavandă, mă învăluie discret

Deschid larg fereastra spre stradă
Vesel zâmbesc florile de lavandă
Vântul se joacă prin florile mov
Împrăștie miresme discrete de alcov

Lumina mov, îmi mângâie privirea
Un parfum violet este iubirea
Întind brațele larg să cuprind orizontul
Câmpuri de lavandă, discret îmi fac cu ochiul

Frumusețea divină
Mă cheamă și mă îndeamnă
Parfum suav de lavandă
Florile mov, aduc verii ofrandă

Paula Abiculesei

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Nicolae Toma

Imperiul viselor de gheață
1.
Eu miraculoasă moleculă
Jumătate om
Jumătate vis
Strigătul meu va rămâne
Floare pentru
Lacrimi pentru câțiva
Și praf și nepăsare
Pentru cei mulți
La uitare mă osândiți
2.
Slobod am impresia că sunt
Duc regretul la buze
Și nu mă pedepsește nimeni
Scuip pe stradă
Și nu mă vede nimeni
Trec ca o umbră și aud blestemele
Care trec pe lângă mine
Și unele prin mine
Spre nici unde gonind
3.
Cobor sau urc pe-o scară
Cine ar putea să-mi spună
Până unde cobor
Sau până unde am voie să urc
Către tine Doamne
4.
Vânătă de frig
Visele i se coagulau
Geamătul nopții
Nerostitele cuvinte
Revoltă femeia
Ca o mângâiere
Venită prea târziu
5.
Preumblându-mă pe ici pe colo
Pe toate domeniile mele
Pacea domnește
Doar un arici fără vrăjmași
Plânge lângă mormântul vulpii
Iată sosi vremea să plec
Fulgii mari de zăpadă
Îmi anunță chemarea
6.
Azvârlit printre cei care nu mă vor
Zâmbet perfid am fost șapte zile-n șir
Era și timpul să mă opresc
La umbra surâsului tău cald
Învăluitor
7.
Unii se folosesc de mine
Ștergându-mi des picioarele
Bolnave de plecare
Mirosul prafului de pe drum
Înțepenit într-o nară
Dă senzația unei plecări
Spre alte plecări
Mult așteptate
8.
Iată
Clipa veni
Solemnă ca un ritual
Duc mâna la buze și zic
Jumătate om
Jumătate vis
(Lugoj, 1985)
Nicolae TOMA

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Luci Truscă

15 iunie
Omagiu Luceafărului Poeziei
Mihai Eminescu

Dorința Veronicăi

Lângă lacul de smarald, te aștept luceafăr blând,
Eu și dorul meu etern, plăsmuit la mine-n gând,
Prin grădini să ne plimbăm, din priviri să ne sorbim,
Să-ți văd surâsul superb, sub un tei să ne iubim.

Să ne-aducem mângâieri, să ne-alintăm printre flori,
Sufletele să se-ncânte de-ale naturii splendori.
Pe brațul tău să mă culci, nimenea să nu ne știe,
Păsări s-auzim cântând și vântul care adie.

Ca doi miri închipuiți să ne facem jurăminte,
Că vom fi nedespărțiți de acuma înainte,
Stelele vor fi nuntași, luna martor să ne fie,
Ne-om jura că vom trăi împreună-o veșnicie.


Poezia face parte din volumul CĂLĂTOR PRINTRE CUVINTE-2021

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Aforisme: Teodor Dume

Nu privi cu răutate înălţimile pe care nu poţi să le atingi
~Teodor Dume~

Focul poate arde tot ceea ce duce apa dar apa nu poate duce tot ceea ce arde focul
~Teodor dume~

Copilăria – locul din care nu vrei să pleci niciodată
~Teodor dume~

Sărăcia și lipsa de bani sunt două lucruri distincte: sărăcia unește iar lipsa de bani desparte
~Teodor Dume~

Credinţa te înstrăinează de prietenii falşi dar te apropie de Dumnezeu şi de tine însuţi
~Teodor Dume~

Întotdeauna trebuie să vezi dincolo de ceea ce vrei
~ Teodor dume~

Nu mi-e frică de moarte ci de neputința de a mai fi ceea ce am fost. ~Teodor Dume ~

Trupul poate spune oricând povestea durerii, însă numai sufletul pe cea a bunătății
~Teodor Dume~

Redactor: Viorel Poenaru

Redactor șef: Camelia Boț