Premiul special 7Iunie

Sete de tine ~Iancu Cătălin ~

În suflet simt așa, ceva intens,
Spre tine pasul iute mă îndeamnă,
Să-ți spun cum e, pare lipsit de sens
Căci nu știu pentru tine ce înseamnă.

Pot doar sa-ți spun că ard, apoi mi-e frig,
Îmi este iarnă și apoi mi-e vară,
Nu pot să tac, dar nici nu pot să strig
Și simt că îmi dă sufletul pe-afară.

Dorul de tine mă înalță-n zbor,
Plutesc prin nori cu aripile-ntinse,
Vreau adăpost la tine în decor,
Romantic visător cu tâmple ninse.

De-atâta drum mi-s tălpile tocite,
Cu degetele pipăi ca un orb,
Privirile în zări sunt rătăcite,
De tine sete mi-e, vreau să te sorb.

Mi-ar fi de-ajuns să îmi cobori în vise,
Să îmi aprinzi pe cer albastră stea,
Am să îți las ferestrele deschise
Și-ți spun bine-ai venit, minunea mea.

Cătălin Iancu 07.06.2021

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia zilei 7Iunie

Recompune-mă din pulberi
de Liliana Toderiță

Înveleşte-mă în roua zorilor de primăvară
Ca pe-o floare de cireş,
clipele să nu mă doară.
Sparge globul de tăcere şi clepsidrei varsă-i timpul
În cuvinte nerostite mai de preț decât nisipul.

Soarbe-mi de sub pleoape norii grei de taină nepătrunsă
Şi clădeşte-mă din sarea lacrimei ce n-a fost plânsă.
Recompune-mă din pulberi…de iluzii…şi de vise
Şi m-adună într-o carte cu poveşti ce n-au fost spuse.

Spune-mi cum să lupt cu gândul care-mi macină orgolii…
Şi mă-nvață să rescriu din eşecuri mari istorii.
Bate-mi patimile toate de-al credinței aspru mal,
Şi zideşte-mi într-un atriu…vechiul Templu Taj Mahal.

Drepturi de autor rezervate

Redactor șef Camelia Boț

Vasile Alexandri

Bună dimineața, grup frumos!
De astăzi vom avea o nouă rubrică intitulată ,,Poetul săptămânii,,. Voi alege săptămânal, un poet cunoscut sau mai puțin cunoscut și voi posta zilnic câte o poezie a respectivului autor.
Avem nevoie să citim poezie, avem nevoie să ne cunoaștem poeții!
Această săptămână este dedicată poetului Vasile Alecsandri.
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Roman) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Lăcrimioare *

Multe flori lucesc în lume,
Multe flori mirositoare!
Dar ca voi, mici lăcrimioare,
N-are-n lume nici o floare
Miros dulce, dulce nume!

Voi sunteţi lacrimi de îngeri
Pe pământ din cer picate,
Când prin stele legănate
A lor suflete curate
Zbor vărsând duioase plângeri.

Sunteţi fragede şi albe
Ca iubita vieţii mele!
Cu voi, scumpe strugurele,
Albe mărgăritărele,
Primăvara-şi face salbe.

Dar deodată vântul rece
Fără vreme vă coseşte!
Astfel soarta crunt răpeşte
Tot ce-n lume ne zâmbeşte…
Floarea piere, viaţa trece!

Dacă aveți o poezie preferată a renumitului poet, vă aștept să o postați, adăugând poza de mai jos.
O zi frumoasă și o săptămână cu spor, tuturor!

Redactor, coordonator Mihaela Avram

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia zilei 24Iunie

STRĂLUCIRE ~Mărioara Nedea ~

Iubesc de când mă ştiu, câmpia.
Câmpia largă, ca o arcă.
Îmbrac în sărbătoare ia
Cu macii roşii care, parcă,
Îmi umplu sufletul rănit,
Cu triluri dulci de ciocârlii.
Cu sânge cald şi răscolit
De fluturi albi şi stacojii.
Iubesc de când mă ştiu, balada.
Şi doina şi descântecul.
De toate astea-i plină lada
În care plânge cântecul.
Când peste glia strămoşească
Se cerne iarna viscolind,
Îmbrac cămaşa românească,
Şi iese soarele…zâmbind!

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia săptămânii 19Iunie

PĂDUREA DE CUCI ~Marian Florentin Ursu ~

Sunt un biet trubadur rătăcit prin păduri
și îmi cresc printre plete șuvițe de muri
dar îmi place când taci și cum vrei să m-ajungi
când eu fug printre fagi și mai mor printre munți

Mi-este bine oricum, părăsit sau iubit
și mă-ntreb cât mai am prin copaci de trăit
fiindcă-s frunză de dud și m-auzi când te chem
și mi-e frică de vânt și de tine mă tem

Nu mai am vreun habar despre lume sau cer
dar mi-e dor de străbuni și de-un alb lerui-ler
sunt un om fără crengi și un măr fără mâini
când te rog în genunchi printre lupi să rămâi

Mai rămâi, mai rămâi prin păduri c-un tâlhar,
să înveți să iubești un final nuclear,
ca să vezi cum dispar inocenții din sfinți
și cum ard doi copaci descărnați de dorinți

Te mai vreau, te mai simt, te ador, te mai am,
dar îmi car tot mai greu propriul trup într-un ham
și în iernile lungi sângele mi-e prea cald
când în straie de viscol m-ascunzi într-un fald

Între omniprezent și-ntre omnitrecut
te-am avut pe nimic, ai plecat cu prea mult
și-n pădurea de cuci am rămas sfârtecat
din iubire m-ai vrut, pe nimica m-ai dat

Te-am luat cu prea mult, te-am vândut cu puțin,
te-aș fi dat în final și pe-o vadră cu vin,
te-am făcut dintr-un vers, te-am vândut pe un mit
și-am făcut din egal semnul plus infinit

Și pe-un munte stăteai și-ntuneric era,
nu vedeai că pe trup secolul îngheța
și cădea o ninsoare peste umbre și vii
când voiam să te-nvăț cum mai este-a iubi

În pădurea de cuci mă ascund după vânt,
când mă-ntorc să te prind te prefaci într-un gând,
dar îți place cum zbor și îți place cum cânt
și îmi spui că sunt ultimul atlant pe pământ.

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Poezia la minut cu Mihaela Avram


Ce spuneți de o nouă poezie la minut?
Vom porni de la frumoasele versuri scrise de Cătălin Iancu păstrand metrica și rima îmbrățisată(1-4, 2-3)… Cu alte cuvinte, afară e urât și plouă iar noi ne vom îmbrățisa prin vers.🙂
Să aveți multă inspirație!

,, Ţi-aş scrie versuri, vorbele-mi sunt goale,
Cerneala s-a uscat în călimară,
Fumez tăcut , e ultima ţigară
Şi fumul se ridică rotocoale.,,
(Cătălin Iancu)

Bine v-am regăsit, dragii mei!l pentru poezia la minut. Și…iat-o!

DINCOLO DE CUVINTE

Ţi-aş scrie versuri, vorbele-mi sunt goale,
Cerneala s-a uscat în călimară,
Fumez tăcut, e ultima ţigară
Şi fumul se ridică rotocoale.
(Cătălin Iancu)

Găsesc numai cuvinte mute, surde
Și le-ncrustez în muntele durerii,
Când năluciri venite-n faptul serii
Mă plimbă-n jocurile lor absurde.
( Ionuț Pande)

Îmi scapă rima, nu mă mai ascultă,
Iar ritmul parcă s-a pierdut în noapte,
Rămân pe coală împietrite șoapte,
Însă tristețea-i cruntă și e multă.
(Cristina Ghidar Greuruș)

Atâta noapte s-a înfiripat în noi,
Că nici singurătatea nu mai știe
Să ne dezbrace-n zori de agonie.
Măsoar-un urlet în distanță, pașii goi…
(Sterian Vio)

Mai sorb o gură de cafea amară,
Mai trag un fum, pe geam apoi privesc,
Mă-ntreb…oare te mai iubesc,
Sau fost-a doar iubire de o vară?
(Mirela Cocheci)

Redactor, coordonator Mihaela Avram

Redactor șef Camelia Boț

Mirela Șoimaru

Mărăcinii​
​
Ne-au invadat în noapte mărăcinii​
și ne-au lovit ca valuri înspumate…​
Ne-am depărtat încet, parcă și spinii​
ți-au înțeles cuvântul – nu se poate!​
​
N-am stat de vorbă noi, pe îndelete,​
să evităm cuvântul despărțire…​
Ne-am acuzat de multe și cu sete,​
uitând că dragostea e-un fir subțire!​
​
Orgoliul nostru rupt-a legământul​
iar firul cel subțire s-a uscat…​
A mai rămas ca martor doar pământul,​
să-l semănăm –se pare-c-am uitat!​
​
Pământul nostru-i sterp, fără de roade,​
l-a invadat furia din cuvânt…​
Mânia noastră sufletul ni-l roade,​
e ca un spin ce-i legănat de vânt!​
​
S-a strecurat un spin și-n așternuturi,​
plutim,fără de țintă, nicăieri…​
Iubirea mea, te-ai risipit în lucruri​
și nu mai vrei să fii ce ai fost ieri…​
​
Ne-au invadat în noapte mărăcinii​
și ne simțim ca pe-un peron de gară,​
de parcă așteptăm trenul minciunii,​
lăsând iubirea noastră să dispară!​
​
​
N-a mai rămas acuma nicio punte​
și ​ s-a întins ca ciuma o tăcere​
pe care n-o învinge niciun munte,​
de ne privim absenți, cu ​ neplăcere!​
​
Îmbătrânim…dar tot ne știm pe drumuri​
și am ajuns, iubite, ca străinii​
și singuri vom străbate alte vremuri…​
Ne-au invadat în noapte mărăcinii!​
​
Mirela Șoimaru

Redactor șef Camelia Boț

Mirela Cocheci ~In memoria Luceafărului poeziei românești~

~În memoria Luceafărului poeziei românești ~

DE CE NU-MI VII, LUCEAFĂR?

Tu, Luceafăr, te coboară,
„De treci codrii de aramă”,
Floare-albastră de cu seară
„De te-ndeamnă, de te cheamă”,

„Tu rămâi la toate rece”
Și cu „gene ostenite”,
„Vreme vine”, „vreme trece”
Peste stele răsărite.

„În al umbrei întuneric”
Te aștept….”de ce nu-mi vii?”
Să visăm un vis feeric…
Valuri….vânturi…mii și mii…

Redactor șef Camelia Boț

Florian Dan

TOATE-S TRISTE…

Toate-s triste, duse toate,
Ca șiraguri de cocori
Printre lumile-mi uitate
Ce m-au plâns adeseori;

Iar viața e mai sumbră
De pe cum era atunci
Când mă așezam la umbră
Sau când alergam prin lunci

Fiindcă tulburile gânduri
Cercuri răsucesc apuse
Murmure cioplite-n rânduri
Scrise, niciodată spuse!

Și din ele curge raiul
Peste inima mea seacă
Unde încă-ți aud graiul
Prin ecoul care pleacă…

Toate-s triste. Vechi porniri
Scârțâie ca un scrânciob
Și-ncet, mutele-amintiri,
Taie-n mine ca un ciorb!

Redactor șef Camelia Boț

Premiul special 8Iunie

Zorii vieții
Autor Ioan Avram

Zorii vieții ni se-arată, când vedem întâi lumină
Și plecăm voioși pe poartă, crezând viața tot senină,
Tu izvor de apă vie, dulce pârâu fermecat,
Unde ești copilărie, pe ce drumuri ai plecat?

Prima clipă din privire, primul pas făcut timid,
Un cuvânt rostit întâiul, primul tău surâs candid,
Primul dor ca o făclie și bătaia inimii,
Au fost scrise cu migală în file din copilării.

Zorii au fost scăldați în basme cu Ilene Cosânzene
Și cu Feți Frumoși viteji ducând flori de sânziene,
Fără griji, ca mai târziu, să ne-apese inimioara,
Lângă părinți și bunici , înflorind că primăvara.

Dar trecut-au zorii vieții și-alte multe primăveri,
S-au scurs una câte una, mi se pare c-au fost ieri,
Mi-amintesc mereu de ele ca de un cântec duios,
Murmurând ca o vioara deși tonul mi-e cam jos.

Drepturi de autor rezervate

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț